Procedura executarii silite indirecte este menita sa asigure creditorului recuperarea unei creante certe, lichide si exigibile, detinuta in baza unui titlu executor, putand fi urmarite oricare dintre bunurile sau veniturile urmaribile ale debitorului.
Potrivit dispozitiilor art. 2324 din Codul civil, creditorii chirografari beneficiaza de un gaj general asupra bunurilor si veniturilor debitorilor, acestia raspunzand cu toate bunurile lor, mobile si imobile, prezente si viitoare, pentru executarea obligatiilor.
De la aceasta regula, legiuitorul a instituit o serie de exceptii, menite sa asigure protectia sociala a debitorului ori respectarea unor destinatii speciale ale unor sume de bani.
O prima serie de exceptii este instituita de dispozitiile art. 728 din Codul de procedura civila:
Astfel, salariile si orice venituri periodice, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale si orice ale sume datorate salariatului in temeiul contractului de munca pot fi urmarite pana la jumatate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii, si pana la o treime din venitul lunar net, pentru ocrice alte tipuri de datorii. In situatia in care sunt incepute mai multe executari silite impotriva aceluiasi debitor, totalul sumelor urmarite nu poate depasi jumatate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor.
Daca veniturile periodice ale debitorului se situeaza sub nivelul salariului minim net pe economie, acestea pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din acest cuantum.
Asadar, a fost instituita o insesizabilitate partiala in cazul veniturilor din munca sau din pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, urmarindu-se asigurarea unei protectii sociale ale debitorului, astfel incat acesta sa nu poata fi anihilat pana la limita subzistentei.
O insesizabilitate absoluta si totala a fost reglementata in cazul alocatiilor de stat si a indemnizatiilor pentru copii, ajutoarelor pentru ingrijirea copilului bolnav, ajutoarelor de maternitate, cele acordate in caz de deces, burselor de studii acordate de stat, diurnelor, precum si altor indemnizatii cu destinatie speciale. Aceste venituri au o destinatie speciala, motiv pentru care orice urmarire silita, chiar si partiala, ar fi de natura a impiedica indeplinirea scopului pentru care au fost acordate respectivele sume, prin urmare acestea sunt exceptate de la urmarirea silita.
Asupra unei alte categorii de venituri, legiuitorul a instituit o insesizibilitate relativa si partiala: Este vorba despre ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca, compensatia acordata salariatilor in caz de desfacere a contractului individual de munca acordata in baza unei dispozitii legale, precum si ajutoarele cuvenite somerilor. Aceste venituri nu pot fi urmarite decat pentru sume datorate cu titlu de intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale. Chiar si in aceste cazuri, creditorii pot urmari aceste venituri numai pana la cota de jumatate din cuantumul lor.
Art. 729 din Codul de procedura civila instituie sanctiunea nulitatii absolute pentru orice incalcari ale dispozitiilor mai sus mentionate, privitoare la limitele instituite asupra veniturilor urmaribile, chiar daca debitorul ar renunta la beneficiul acordat de legiuitor.
Alte trei categorii de venituri exceptate de la urmarirea silita sunt reglementata in materia popririi, la art. 781 alin. (5), lit. a)-c) din Codul de procedura civila:
Art. 781 alin. () Cod procedura civila: ”Nu sunt supuse executarii silite prin poprire:
a) sumele care sunt destinate unei afectatiuni speciale prevazute de lege si asupra carora debitorul este lipsit de dreptul de dispozitie;
b) sumele reprezentand credite nerambursabile ori finantari primite de la institutii sau organizatii nationale si internationale pentru derularea unor programe ori proiecte;
c) sumele aferente platii drepturilor salariale viitoare, pe o perioada de 3 luni de la data infiintarii popririi. Atunci cand asupra aceluiasi cont sunt infiintate mai multe popriri, termenul de 3 luni in care se pot efectua plati aferente drepturilor salariale viitoare se calculeaza o singura data de la momentul infiintarii primei popriri.”
a. Prima exceptie, se refera la sumele destinate unei afectatiuni speciale, asupra carora debitorul nu are drept de dispozitie. Exceptarea se explica prin necesitatea ocrotirii unei valori sociale deosebite, iar afectatiunea trebuie sa fie stabilita prin lege, debitorul neavand dreptul de a dispune de respectivele sume.
Un caz particular a fost sesizat de Tribunalul Mures, in cadrul dosarului nr. 8187/320/2016*, cu privire la sumele datorate lunar de tertul poprit debitoarei asociatie de proprietari, in cererile privind validarea popririi infiintate asupra sumelor de bani datorate de catre membrii asociatiei de proprietari cu titlu de cheltuieli lunare de intretinere, in cazurile in care debitoarea este asociatia de proprietari, creditor un tert, iar membrii asociatiei de proprietari sunt terti popriti. Sesizarea a fost inaintata Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile a urmatoarei chestiuni de drept: Daca sumele mai sus mentionate sunt destinate unei afectatiuni speciale, prin interpretarea si aplicarea art. 781 alin (5) lit. a) din Codul de procedura civila, art. 46-48 din Legea nr. 230/2017 si art. 12 pct. B lit. c) din H.G. nr. 1588/2007.
Prin Decizia nr. 84/2018, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis sesizarea formulata de Tribunalul Mures si a decis ca, intr-adevar, sumele datorate lunar de tertul poprit, membru al asociatiei de proprietari, debitoarei asociatia de proprietari, cu titlu de cheltuieli de intretinere, au afectatiune speciala corespunzatoare diferitelor componente ale acestor cheltuieli, astfel cum sunt determinate de legislatia in materie.
Pentru a se pronunta astfel, instanta suprema a retinut ca cheltuielile asociatiei de proprietari, la plata carora trebuie sa contribuie toti proprietarii, pe baza facturilor emise de furnizori sunt reglementate de art. 46 si art. 47 din Legea nr. 230/2007, fiind : a) cheltuieli pe numar de persoane care locuiesc sau desfasoara activitati in proprietatile individuale; b) cheltuieli pe consumuri individuale; c) cheltuieli pe cota – parte indiviza, in functie de suprafata utila a proprietatii individuale; d) cheltuieli pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate financiar prin intermediul asociatiei de proprietari; e) cheltuieli pe consumatori tehnici; f) cheltuieli de alta natura.
Conform reglementarii legale, diferitele categorii de cheltuieli se regasesc evidentiate ca atare in cuantumul total al contributiei datorate lunar, astfel incat se pune problema daca si in ce masura un creditor poate urmari pentru indestularea creantei sale intreaga suma (in care sunt incluse contributii si pentru acoperirea altor cheltuieli) sau numai, in mod specific, partea din aceste cheltuieli care i se cuvine pentru serviciul prestat ori utilitatea furnizata.
Corelativa este chestiunea referitoare la afectatiune, si anume daca indisponibilizarea poate viza intreaga suma a cheltuielilor lunare de intretinere sau numai acea parte a ei destinata acoperirii serviciilor prestate de alti furnizori decat cel care porneste executarea silita.
A considera altfel, respectiv fie imposibilitatea urmaririi de catre fiecare creditor a partii din suma corespunzatoare creantei sale in considerarea unei indisponibilizari totale a contributiei lunare de intretinere, fie, dimpotriva, posibilitatea urmaririi intregii sume de catre un singur creditor (indiferent de faptul ca respectiva suma incorporeaza mai multe creante cu titulari diferiti), ar insemna sa se nege, practic, dreptul fiecarui creditor de a-si valorifica propria creanta.
Este evident ca un creditor nu va putea urmari intreaga suma pe care un proprietar o datoreaza lunar asociatiei, pentru ca, asa cum s-a aratat, in componenta acestei sume intra debite ale acestuia catre diferiti furnizori care au, in egala masura, calitatea de creditori si deci interes in valorificarea creantei proprii.
In acest sens trebuie respectata destinatia fiecarei sume si apare astfel afectatiunea speciala la care face trimitere art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedura civila, de natura sa atraga indisponibilizarea sumelor de bani care au alta afectatiune decat cea a carei realizare, prin poprire, o urmareste creditorul (de exemplu, un furnizor de energie termica nu putea popri si sumele datorate pentru consumul de apa rece sau canalizare ori pentru energie electrica etc.).
De aceea, in interpretarea dispozitiilor art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedura civila, art. 46 – 47 din Legea nr. 230/2007, art. 12 pct. B lit. c) din H.G. nr. 1588/2007, trebuie considerat ca sumele datorate lunar de catre tertul poprit, membru al asociatiei de proprietari, debitoarei asociatia de proprietari, cu titlu de cheltuieli de intretinere, au afectatiunea corespunzatoare diferitelor componente ale acestor cheltuieli, astfel cum sunt reglementate de legislatia in materie (si cum rezulta din listele de plata lunare).
Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 84/26.11.2018 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 84/01.02.2019, fiind obligatorie.
Tot cu titlu de jurisprundenta, invocam Sentinta civila nr. 8338/06.05.2015, prin care s-a aratat ca sumele primite de Spitalele publice din reteaua Ministerului Sanatatii, de la bugetele de stat sau de la bugetele locale, potrivit Legii nr. 95/2006, vor fi utilizate numai pentru destinatiile pentru care au fost alocate. Aceste sume sunt destinate unei afectatiuni speciale prevazute de lege si asupra acestora debitorul este lipsit de dreptul de dispozitie, prin urmare nu pot face obiectul popririi.
b. Cea de a doua exceptie vizeaza sumele reprezentand credite nerambursabile sau finantari primite de la institutii sau organizatii nationale si internationale, pentru derularea unor programe sau proiecte. Ca si in cazul sumelor rezervate unei afectatiuni speciale, creditele sau finantarile nerambursabile sunt afectate unor destinatii speciale, respectiv realizarea unor programe sau proiecte, neintrand in patrimoniul debitorului urmarit.
Cu titlu de jurisprudenta, mentionam Sentinta civila nr. 650/2016 pronuntata de Judecatoria Iasi, prin care s-a dispus respingerea unei cereri de validare a popririi instituite asupra sumelor datorate debitorului de catre un tert poprit, in temeiul unui Contract de finantare pentru executie de proiecte, retinandu-se faptul ca, potrivit dispozitiilor art. 781 alin. (5) lit. b) din Codul de procedura civila, finantarile primite de la institutii nationale pentru derularea unui proiect nu sunt supuse executarii silite prin poprire.
In acelasi sens s-a pronuntat si Tribunalul Tulcea prin decizia civila nr. 533/2014 , retinand ca sumele datorate debitorului de catre tertul poprit nu pot fi poprite, deoarece provin din fonduri nerambursabile si din contributie financiara de la bugetele locale, pentru realizarea unui proiect de reabilitare si extindere a sistemelor de apa si apa uzata.
c. Ultima exceptie vizeaza sumele necesare platii drepturilor salariale, dar nu mai mult de 3 luni de la data infiintarii popririi, urmarindu-se ocrotirea persoanelor angajate.
Asadar, legiuitorul a avut in vedere atat recuperarea cu celeritate a creantelor, dar si asigurarea unor masuri de protectie sociala adecvate ale debitorului. De asemenea, s-au instituit masuri speciale pentru respectarea unor destinatii speciale ale unor sume asupra carora debitorului nu are drept de dispozitie, ori a celor provenind din finantari nerambursabile, astfel incat sa fie pastrata destinatia respectivelor sume, chiar si atunci cand debitorul se afla in procedura urmaririi silite.
avocat Madalina Ionescu
Avestis International S.R.L.
0 Comments