Intr-un articol precedent am tratat procedura validarii popririi, sub noua reglementare a Codului de procedura civila, iar in prezentarea de fata ne propunem sa supunem atentiei o particularitate a popririi, respectiv cea instituita asupra veniturilor periodice ale debitorului si sa evidentiem dificultatile pe care executarea sentintei de validare le ridica in practica.

Conform art. 781 Cod procedura civila, poprirea se infiinteaza de catre executorul competent, in circumscriptia caruia isi are domiciliul debitorul, la cererea creditorului, asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmaribile, datorate debitorului de o terta persoana sau pe care acesta din urma i le va datora in viitor, in temeiul unor raporturi juridice existente.

Salariile sau pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se achita periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor sale de existenta, pot fi urmarite in limita a 1/3 din venitul lunar net pentru orice datorii, cu exceptia celor privind obligatiile de intretinere ori alocatiile pentru copii ce pot fi urmarite pana la 1/2 din venitul lunar net, conform art. 729 Cod procedura civila.

Poprirea se infiinteaza, fara somatie, de catre executorul judecatoresc, printr-o adresa comunicata tertului poprit, cu precizarea titlului executoriu, adresa la care se anexeaza incheierea de incuviintare a executarii silite. Despre masura dispusa este incunostiintat si debitorul. Prin adresa de poprire, executorul pune in vedere tertului poprit interdictia de a achita debitorului sumele de bani pe care i le datoreaza sau pe care i le va datora, declarandu-le indisponibilizate in masura realizarii creantei. Indisponibilizarea priveste nu numai sumele ajunse la scadenta, ci si cele ce vor deveni exigibile in viitor (art. 783-784 Cod procedura civila).

Obligatiile tertului poprit sunt detaliate la art. 787 Cod procedura civila, acestuia revenindu-i indatorirea ca, in termen de 5 zile de la comunicarea adresei executorului, sa raspunda acestuia, mentionand daca datoreaza creante debitorului urmarit, cuantumul acestora si data scadentei. Pentru creantele deja scadente, odata cu adresa de raspuns, tertul are obligatia de a consemna creanta, in contul de consemnare indicat de executorul judecatoresc, iar pentru sumele neajunse la scadenta, tertului ii revine obligatia de a le consemna, la termenul scadent.

Practic, in cursul urmaririi silite, executorul solicita informatii la ANAF si la Casa de Pensii Publice, pentru a afla daca debitorul inregistreaza venituri, din salariu ori din pensie. Aceste institutii raspund, indicand numai numele angajatorului si codul fiscal al al acestuia, fara sa mentioneze cuantumul net si brut al salariului realizat de debitor. Fata de aceste informatii, executorul emite adresele de poprire catre angajator.

De cele mai multe ori, angajatorii nu raspund la adresele primite de la executorii judecatoresti, conduita acestora putand fi considerata neglijenta. Unii angajatori, insa, tin cont de poprirea instituita, retin cotitatea de 1/3 din salariu si o vireaza in contul de consemnare, la data prevazuta in contractul de munca al debitorului, prevazuta pentru plata salariului.

In situatia in care, in termen de 5 zile de la comunicarea adresei de poprire, tertul nu comunica executorului niciun raspuns si nici nu consemneaza sumele datorate debitorului, creditorul, executorul judecatoresc sau chiar debitorul se pot adresa instantei de executare, cu o cerere de validare a popririi. Termenul exercitarii acestei proceduri este de o luna de la data la care tertul poprit trebuia sa consemneze sau sa plateasca suma urmaribila, termenul de o luna fiind considerat un termen de prescriptie extinctiva (conform opiniei exprimate in doctrina juridica de prof. univ. Ion Deleanu in lucrarea « Tratat de procedura civila », Editura Universul Juridic, Editia 2013, Vol II, pag. 496).

Validarea se solutioneaza de catre instanta de executare, cu citarea partilor (creditor, debitor si tertul poprit), cu incuviintarea probelor necesare in vederea dovedirii raporturilor juridice obligationale dintre debitor si tertul poprit (art. 790 Cod procedura civila).

Si in cursul solutionarii cererii de validare a popririi, de multe ori, tertii popriti (angajatorii) dovedesc o atitudine pasiva, nedepunand intampinare si nici inscrisuri referitoare la raporturile juridice pe care le au cu debitorii ori la salariul net pe care respectivii debitori il realizeaza. In aceste cazuri, instanta, avand in vedere inscrisurile depuse in sustinerea cererii de validare (respectiv relatiile comunicate executorului de ANAF ori de Casa Nationala de Pensii Publice), din care rezulta faptul ca debitorul este angajat al tertului poprit, cu contract de munca in derulare, valideaza poprirea.

Hotararea de validare a popririi face parte din categoria hotararilor constitutive de drepturi, fiindca prin intermediul sau se realizeaza un transfer al creantei in favoarea creditorului urmaritor. Art. 791 din Codul de procedura civila statueaza, in mod expres, faptul ca hotararea de validare, ramasa definitiva, are efectul unei cesiuni de creanta, constituind titlu executoriu impotriva tertului poprit, dar numai pana la concurenta sumelor pentru care s-a facut validarea. Caracterul de titlu executoriu a fost recunoscut si de reglementarea anterioara, la art. 460 alin. 4 din Codul de procedura civila în vigoare de la 1865.

Problemele practice intervin atunci cand poprirea se valideaza asupra veniturilor periodice ale debitorului, fiind incidente dispozitiile art. 790 alin. 6 Cod procedura civila: “(6) Daca sumele sunt datorate periodic, poprirea se valideaza atat pentru sumele ajunse la scadenta, cat si pentru cele care vor fi scadente in viitor, in acest ultim caz validarea producandu-si efectele numai la data cand sumele devin scadente.“

Potrivit textului de lege mai sus citat, in situatia popririi veniturilor salariale ale debitorului, validarea de poprire nu face decat sa confirme obligatiile stabilite in sarcina tertului poprit, de catre executor, prin adresa de poprire, obligatii de la care acesta deja s-a sustras, fiind nevoita partea interesata sa apeleze la validare. Desi sentinta de validare reprezinta titlu executor, atunci cand creditorul o va pune in executare silita, impotriva tertului, executorul judecatoresc nu va putea indisponibiliza contul tertului poprit, pentru intreaga creanta specificata in dispozitivul sentintei de validare, ci numai pentru sumele pe care tertul ar fi trebuit sa le retina din salariul debitorului si sa le vireze in contul de consemnare, de la data infiintarii popririi. Pentru salariile viitoare, pe care debitorul urmeaza sa le incaseze lunar, executorul va fi nevoit sa comunice in fiecare luna o poprire pe contul tertului poprit, pentru cota de 1/3 din salariul net al debitorului. Aceasta procedura nu este numai anevoioasa, dar imposibil de adus la indeplinire.

Asa cum am aratat mai sus, tertul poprit de la inceput nu a comunicat executorului daca debitorul este salariatul sau si ce salariu net are, astfel incat executorul sa poata calcula care este suma lunara pe care tertul ar fi trebuit sa o vireze in contul executarii. Nici in procesul de validare a popririi, tertul nu a furnizat aceste informatii instantei de validare, iar cuprinsul sentintei pronuntate impotriva sa este vag, in sensul ca se valideaza poprirea, pana la concurenta creantei specificate in adresa de poprire. Prin urmare, chiar daca sentinta de validare reprezinta titlu executoriu, iar creditorul o pune in executare, in cursul urmaririi incepute in baza acestui nou titlu, executorul nu va putea emite somatii mobiliare si imobiliare, nici popriri asupra conturilor bancare ale debitorului pana la concurenta sumei mentionate in dispozitiv ci, asa cum am aratat mai sus, numai asupra cotitatii de 1/3 din salariile nete deja ajunse la scadenta, suma ce nu poate fi calculata in lipsa unui stat de plata care sa fie comunicat de tertul poprit executorului.

In practica, in prezent creditorii pun in executare sentintele de validare a popririi, solicitand recuperarea intregii creante asupra careia s-a validat poprirea, nu asupra sumelor scadente datorate de tertul poprit debitorului ori asupra cotitatii disponibile din veniturile periodice incasate de debitor de la tertul poprit, deoarece nu cunosc aceste informatii. Dand curs cererii creditorului, executorul judecatoresc solicita incuviintarea executarii silite apoi purcede la emiterea actelor de executare (somatii, popririi, etc.) pentru intreaga creanta. Revine astfel rolul instantei de judecata, intr-o eventuala contestatie la executare a tertului poprit sa lamureasca aspectele ce tin de intinderea titlului executoriu obtinut de creditor impotriva tertului poprit, care este suma scadenta pe care deja acesta o datoreaza debitorului urmarit precum si veniturile periodice pe care acesta urmeaza sa le incaseze, mentinand actele de executare doar in masura satisfacerii respectivei creante.
Iata deci ca legiuitorul nu a avut in vedere aspectele practice ale executarii silite a sentintei de validare a popririi, cu consecinte foarte grave asupra drepturilor creditorilor de a isi recupera creantele.

Din punctul nostru de vedere, sintagma cuprinsa la art. 790 alin. 6 Cod procedura civila, potrivit careia validarea urmeaza sa isi produca efecte numai la data la care sumele datorate de tertul poprit debitorului devin scadente, goleste de continut intreaga procedura, deoarece creditorul si executorul nu cunosc si nu au mijloacele reale de a afla data scadentei. De asemenea, dispozitia legala deficienta este contrara dispozitiilor art. 792 alin. 1 Cod procedura civila si insesi naturii juridice a acestei proceduri, de sanctiune civila.

Astfel, validarea reprezinta o sanctiune aplicata tertului, pentru ca nu si-a indeplinit obligatiile impuse de executorul judecatoresc, obstructionand procedura executionala. Tocmai de aceea, in mod clar s-a prevazut la art. 791 alin. 1 Cod procedura civila faptul ca validarea opereaza intocmai ca o cesiune de creanta, clarificand mecanismul reglementat si de Codul de procedura civila anterior.

Doctrina juridica a analizat efectele hotararii de validare, asimilata cesiunii de creante: „Cu privire la efectele hotararii prin care s-a validat poprirea, tertul poprit va fi obligat sa plateasca creditorului, in limita creantei, suma datorata, nascandu-se astfel cel de al treilea raport juridic prin care tertul poprit devine debitorul direct al creditorului popritor. Acest transfer judiciar este de fapt o cesiune, o transmisiune de drepturi de creanta la care conduce hotararea de validare, ca urmare a vointei legii si a pronuntarii judecatorului, adeziunea partilor fiind implicita. De aceea, hotararea de validare este calificata drept un contract judiciar. Ulterior validarii popririi, tertul va proceda, dupa caz, fie la consemnare, fie la plata prevazuta in art. 786 NCPC. In caz de nerespectare a acestor obligatii, executarea silita se face impotriva tertului poprit, pe baza hotararii de validare a popririi, care constituie titlu executor.” (Gabriel Boroi impreuna cu un colectiv de autori, „Noul Cod de procedura civila. Comentarii pe articole.”, Vol. II, pag. 305).

Concluzionand, de lege ferenda, propunem modificarea dispozitiilor art. 790 alin. 6 din Codul de procedura civila, validarea urmand sa opereze pentru intreaga creanta urmarita de creditorul popritor, astfel incat executarea inceputa in baza sentintei de validare sa isi produca efecte reale, creditorul recuperand de la tertul poprit integral creanta, iar tertul poprit retinand suma executata silit, la randul sau, din sumele pe care i le datoreaza debitorului. Numai modificarea normei procedurale mentionate ar acorda eficacitate procedurii executionale.

Avestis International SRL
Madalina Ionescu