Modificarile legislative 02 – 09 Iulie 2019

I. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ

Potrivit notei de fundamentare, Codul administrativ a fost adoptat în scopul respectării angajamentelor constante şi a termenelor asumate de România în raport cu instituţiile Uniunii Europene, precum şi pentru a evita riscurile de suspendare a fondurilor aferente unor programe operaţionale ca urmare a neîndeplinirii, în termenele asumate în documentele strategice, inclusiv Acordul de parteneriat încheiat cu Comisia Europeană. De asemenea, s-au avut în vedere necesitarea adoptării unor măsuri de reformă a administraţiei publice, a căror reglementare nu mai putea fi amânată.

Codul reglementează cadrul general pentru organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice, statutul personalului din cadrul acestora, răspunderea administrativă, serviciile publice precum şi unele reguli specifice privind proprietatea publică şi privată a statului şi a unitătilor administrativ teritoriale.

Codul reglementează distinct şi pe larg:

1. Principiile generale aplicabile administraţiei publice;
2. Rolul şi funcţiile Guvernului;
3. Organizarea Guvernului;
4. Funcţionarea Guvernului;
5. Exercitarea mandatului de membru al Guvernului;
6. Răspunderea Guvernului;
7. Structura administraţiei publice centrale de specialitate;
8. Rolul, atribuţiile, funcţiile şi personalitatea juridică a ministerelor;
9. Conducerea ministerelor;
10. Organizarea şi funcţionarea ministerelor;
11. Organizarea, funcţionarea şi conducerea altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;
12. Organizarea, funcţionarea şi conducerea autorităţilor administrative autonome;
13. Principiile aplicabile administraţiei publice locale;
14. Cadrul instituţional al procesului de descentralizare;
15. Regimul general al autonomiei locale;
16. Tipurile, personalitatea juridică şi statutul unităţilor aministrativ – teritoriale;
17. Dispoziţii generale aplicabile administraţiei publice locale, precum şi reprezentarea acestora în justiţie;
18. Competenţele autorităţilor publice locale;
19. Modul de constituire, organizarea, rolul şi atribuţiile Consiliului local;
20. Dizolvarea Consiliului local;
21. Alegerea Primarului şi a Vice-Primarului, mandatul, numirea, eliberarea din funcţie, rolul şi atribuţiile acestor funcţii de demnitate publică;
22. Organizarea şi funcţionarea administraţiei publice a municipiului Bucureşti (cu dispoziţii detaliate ale constituirii, atribuţiilor şi funcţionarii Consiliilor locale ale sectoarelor si a Consiliului General al Municipiului Bucureşti; alegerea, rolul şi atribuţiile Primarilor şi Vice-primarilor Municipiului Bucureşti şi a sectoarelor acestora);
23. Modul de constituire, organizarea, rolul şi atribuţiile Consiliului judeţean;
24. Dizolvarea Consiliului judeţean;
25. Alegerea, rolul şi atribuţiile Preşedintelui şi Vice-Preşedinţilor Consiliului judeţean;
26. Reglementarea actelor autorităţilor administraţiei publice locale;
27. Mandatul aleşilor locali şi condiţii specifice de exercitare;
28. Drepturile şi obligaţiile aleşilor locali;
29. Incompatibilităţile aleşilor locali şi conflictul de interese;
30. Răspunderea aleşilor locali;
31. Alte dispoziţii aplicabile administraţiei publice locale (ex. atribuţiunile secretarului general a unităţii/subdiviziunii administrativ – teritoriale, ale administratorului public, iniţiativa cetăţenească şi adunările cetăţeneşti, etc);
32. Numirea, rolul şi statutul Prefectului şi al subprefectului, atribuţiile acestora şi modul de eliberare din funcţie;
33. Raporturile Prefectului cu alte autorităţi şi instituţii publice;
34. Structuri funcţionale (instituţia Prefectului, colegiul prefectural, cancelaria Prefectului, oficii prefecturale, etc.);
35. Drepturile şi îndatoririle Prefectului;
36. Actele şi răspunderea Prefectului;
37. Înfiinţarea, organizarea, desfiinţarea şi atribuţiile serviciilor publice deconcertate;
38. Reguli specifice privind proprietatea publică şi privată a statului şi unităţilor administrativ – teritoriale;
39. Statutul funcţionarilor publici, prevederi aplicabile personalului contractual din administraţia publică şi evidenţa personalului plătit din fondurile publice;
40. Răspunderea administrativă;
41. Serviile publice (principiile, clasificarea, înfiinţarea şi funcţionarea acestora).

Odată cu intrarea în vigoare a acestui act normativ sunt abrogate o serie de legi, ce conţin reglementări preluate acum în conţinutul acestui cod, dintre care enumerăm, cu titlu exemplificativ:

• Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului;
• Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici;
• Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor.

O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 555/05.07.2019 şi a intrat în vigoare de la publicare, dar o serie de prevederi au date ulterioare a intrării în vigoare, cum ar fi cele privitoare la regimul sancţionator aplicabil aleşilor locali, cele privitoare la regimul redevenţelor, ori cele privitore la ocuparea funcţiilor publice, etc.

II. Legea nr. 124/2019 privind cerinţele minime de creştere a mobilităţii salariaţilor între statele membre prin îmbunătăţirea dobândirii şi păstrării drepturilor la pensia suplimentară

Legea nr. 124/2019 a fost adoptată în scopul de a facilita exercitarea drepturilor salariaţilor la libera circulaţie între statele membre ale Uniunii Europene, prin reducerea obstacolelor create de normele care reglementează schemele de pensie suplimentară legate de existenţa unui raport de muncă. Astfel, au fost reglementate cerinţele privind condiţiile dobândirii drepturilor în cadrul schemelor de pensie suplimentară, păstrarea drepturilor latente la pensia suplimentară şi informarea participanţilor.

Actul normativ defineşte pensia suplimentară ca fiind pensia pentru limită de vârstă stabilită în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale, acordată în mod suplimentar şi distinct faţă de pensia din sistemul public, cu respectarea regulilor prevăzute de schemele de pensie suplimentară. De asemenea, defineşte schema de pensie suplimentară ca fiind sistemul de termene, condiţii şi reguli prin care un angajator participă la asigurarea unor beneficii pentru salariaţii săi, în timpul activităţii lor şi/sau contribuie la un fond de pensii suplimentare/ocupaţionale, în vederea obţinerii de către aceştia a unei pensii suplimentare şi distincte de pensia din sistemul public.

Legea transpune în legislaţia română prevederile Directivei 2014/50/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16.04.2014 privind cerinţele minime de creştere a mobilităţii lucrătorilor între statele membre prin îmbunătăţirea dobândirii şi a păstrării drepturilor la pensie suplimentară.

Legea nr. 124/2019 a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 558/08.07.2019, cu intrare în vigoare de la publicare.