I. Parlamentul României a adoptat Legea nr. 88/2017 de aprobare a OUG nr. 53/2017 pentru modificarea şi completarea Legii 53/2017 privind Codul muncii

Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 315/10.04.2018, fiind de imediată aplicare.

Principalele modificări vizează următoarele aspecte:

1. A fost precizată obligativitatea angajatorului de a încheia contractul individual de muncă, cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii de către salariat. Cu aceeaşi dată trebuie efectuate cuvenitele menţiuni în Revisal.
2. Au fost detaliate aspecte legate de activitatea salariaţilor mobili şi a celor ce îşi desfăşoară activitatea la domiciliu. Pentru aceste categorii de salariaţi, angajatorul are obligaţia de a ţine evidenţa orelor de muncă prestate zilnic în condiţiile stabilite prin acord scris, în funcţie de activitatea specifică desfăşurată.
3. A fost introdus un plafon maximal pentru contravenţia constând în primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă (sau cu contract suspendat ori în afara programului de lucru convenit). Aceasta se va sancţiona cu amendă de 20.000 lei (10.000 lei pentru munca în afara programului cu timp parţial convenit) pentru fiecare persoană identificata, fără a se depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei.

II. Guvernul României a adoptat Hotărârea nr. 207/2018 referitoare la declararea zilei de 30 aprilie 2018 ca fiind zi liberă

Având în vedere faptul că Ziua Muncii, 1 Mai, nelucrătoare conform Codului muncii, cade anul acesta într-o zi de marţi, Guvernul României a decis declararea zilei de luni, 30 aprilie 2018, ca fiind zi nelucrătoare.

Actul normativ se adresează numai persoanelor care lucrează în sistemul bugetar, urmând ca recuperarea acestei zile libere nelucrătoare să se realizeze fie prin lucrul la data de 05.05.2018 (sâmbătă), fie prin prelungirea programului de lucru zilnic, în mai multe zile, fără să fie depăşită data de 11.05.2018.

III. ANAF a adoptat Ordinul nr. 1003/2018 pentru aprobarea Procedurii privind procesarea formularelor 230 „Cerere privind destinaţia sumei reprezentând până la 2% din impozitul anual pentru veniturile din salarii şi din pensii”

Ordinul nr. 1003/2018 a fostpublicat în Monitorul Oficial nr. 316/11.04.2018, cu intrare în vigoare de la data publicării.

Actul normativ instituie procedura de procesare a formularelor 230 „Cerere privind destinaţia sumei reprezentând până la 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii şi din pensii”).

Menţionăm că, potrivit modificărilor aduse Codului fiscal de OUG nr. 25/2018, persoanele fizice au posibilitatea de a solicita redirecţionarea unei cote de 2% din impozitul pe venit datorat, unei organizaţii non – profit sau unei unităţi de cult.

Procedura de procesare a cererilor menţionate se adresează compartimentului cu atribuţii de gestiune registru contribuabili şi declaraţii fiscale persoane fizice. Acestea întocmesc o evidenţă a cererilor, în format electronic, în termen de o zi lucrătoare de la depunerea acestora.

Procesarea formularelor 230 se efectuează în termen de 15 zile de la primirea acestora. Ulterior procesării, se transmite şi contribuabililor o notificare, conform modelului reglementat de prezentul ordin.

După comunicarea notificărilor, se procesează în evidenţa fiscală data comunicării acestora, astfel:

1. a) în ziua următoare termenului de 15 zile de la data punerii la dispoziţia persoanei fizice a documentului comunicat prin intermediul serviciului „Spaţiu privat virtual (SPV)”.
2. b) în termen de 24 de ore de la primirea confirmării de primire de la poştă.

Organul fiscal nu autorizeaza transferul catre entitatea non profit inainte de expirarea unui termen de 30 de zile de la data comunicării notificării. Zilnic, se intocmeste lista contribuabililor in cazul carora s-a implinit termenul de 30 de zile de la data comunicarii  notificarii; din lista sunt eliminaţi contribuabilii care au comunicat în scris organului fiscal faptul că nu şi-au exercitat opţunea.

Virarea sumelor reprezentând 2% din impozit se realizeaza în maximum 90 de zile de la data depunerii cererii. Daca, ulterior, se constată că suma a fost virată în mod necuvenit, se vor efectua demersurile pentru recuperarea sumelor prin emiterea unei decizii conform art. 100 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

IV. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat Decizia nr. 16/2018 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Braşov – Secţia contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 4833/62/2016, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la o chestiune de drept – perioada pentru care Fondul de Garantare pentru plata creanţelor salariale poate prelua şi plăti creanţele salariale ale angajatorului aflat în insolvenţă, reglementată de art. 15 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 7 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1850/2006.

Decizia nr. 16/2018 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 319/11.04.2018 şi vizează interpredarea dispoziţiilor art. 15 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare, coroborat cu art. 7 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, aprobate prin H.G. nr. 1850/2006 cu modificările ulerioare.

Chestiuni de drept cu care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (I.C.C.J.) a fost învestită, de către Curtea de Apel Braşov în dosarul nr. 4833/62/2016 spre interpretare şi lămurire sunt următoarele:

Art. 15 din Legea nr. 200/2006 prevede:

„(1) Creanțele salariale prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a), c), d)și e)se suportă pentru o perioadă de 3 luni calendaristice.

(2) Perioada prevăzută la alin. (1) este perioada anterioară datei la care se solicită acordarea drepturilor și precedăsau succedădatei deschiderii procedurii insolvenței.

(3) O altă solicitare privind plata creanțelor salariale poate fi făcută numai dacă perioada prevăzută la alin. (2) este mai mică de 3 luni.”

Interpretarea solicitată de instanţa de trimitere se referă la interpretarea dispoziţiilor art. 15 alin. 1 şi 2, mai sus citate, în sensul că perioada pentru care Fondul de Garantare preia creanţele reprezentând drepturi salariale se referă la cele 3 luni dinaintea deschiderii procedurii de insolvenţă, sau înainte de formularea cererii.

I.C.C.J. a statuat că perioada pentru care creanţele sunt preluate de Fondul de garantare este de 3 luni anterioare deschiderii procedurii de insolvenţă. Decizia este obligatorie şi pentru alte instanţe ce soluţionează speţe similare celei menţionate de Curtea de Apel Braşov.

V. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat Decizia nr. 14/2018 privind examinarea sesizării formulate de Tribunalul Dolj – Secţia contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 27182/215/2016, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la o chestiune de drept – natura juridică a procesului – verbal de constatare a abaterilor de la normele de utilizare/ exploatare a resursei reglementat, precum şi căile de atac împotriva respectivului proces – verbal, reglementat de art. 6 alin. 6 din anexa nr. 3 la OUG nr. 107/2012 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”, aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările şi completările ulterioare

Decizia nr. 14/2018 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 322/12.04.2018 şi vizează interpredarea dispoziţiilor art. 6 alin. 6 din anexa nr. 3 la OUG nr. 107/2012 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”.

Chestiuni de drept cu care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (I.C.C.J.) a fost învestită, de către Tribunalul Dolj în dosarul nr. 27182/215/2016 spre interpretare şi lămurire sunt următoarele:

” 1. Interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 6 alin. (7)teza a treia din anexa nr. 3 la Ordonanța de urgențăa Guvernului nr. 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale «Apele Române», aprobatăcu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările și completările ulterioare, care prevede că«Hotărârea prin care se rezolvăplângerea este definitivă» raportat la dispozițiile art. 7 alin. (1)și (3)din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare, de către instanța de apel.

2. Stabilirea naturii juridice a procesului-verbal de constatare a abaterilor de la normele de utilizare/exploatare a resursei reglementat de art. 6 alin. (6) din anexa nr. 3 la Ordonanța de urgențăa Guvernului nr. 107/2002.”

Soluţionând sesizarea, Inalta Curte de Casatie si Justiţie (I.C.C.J) a statuat că natura juridică a procesului-verbal de constatare a abaterilor de la normele de utilizare/exploatare a resursei reglementat de art. 6 alin. (6)din anexa nr. 3 la Ordonanța de urgențăa Guvernului nr. 107/2002 este aceea de act administrativ, iar în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 6 alin. (7)teza a treia din anexa nr. 3 la Ordonanța de urgențăa Guvernului nr. 107/2002 raportat la dispozițiile art. 7 alin. (1)și (3)din Legea nr. 76/2012, hotărârea prin care se rezolvă plângerea este supusă numai căii de atac a apelului.

Dispoziţiile I.C.C.J. sunt obligatorii, urmând a fi aplicate şi în alte speţe, similare celei pentru care a fost sesizată, de către Tribunalul Dolj.