Modificari legislative 9 – 12 Iulie 2018

I. Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a adoptat Decizia nr. 133/2018 pentru aprobarea Procedurii de primire şi soluţionare a plângerilor

Decizia cuprinde, la anexa nr. 2, formularul de plangere, ce poate fi completat in format electronic.

Procedura de primire şi soluţionare a plângerilor este cuprinsă în anexa nr. 1 a Deciziei.

În exercitarea atribuţiunilor sale, ANSPDCP primeşte, analizează şi soluţionează plângerile legate de prelucrarea datelor cu caracter personal care intră sub incidenţa Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date (Regulamentul), sau a altor dispoziţii legale aplicabile în domeniul protecţiei drepului la viaţă intimă, familială şi privată, prin prelucrarea datelor personale, inclusiv în domeniul comunicaţiilor electronice şi al comerţului electronic.

Actul normativ instituie o serie de condiţii procedurale pe care trebuie să le îndeplinească plângerea, pentru a fi considerată admisibilă:

1. Plângerea trebuie să fie formulată în scris, în limba română sau în limba engleză;
2. Plângerea poate fi depusă la sediul ANSPDCP sau transmisă prin poştă, inclusiv cea electronică, ori prin utilizarea formularului electronic, disponibil pe pagina de internet a ANSPDCP;

3.Plângerea se înaintează personal sau prin reprezentant, cu anexarea împuternicirii emisă în condiţiile legii de un avocat sau în baza unei procuri notariale;

4. Plângerea poate fi depusă şi de către mandatarul persoanei vizate, care este soţ sau rudă până la gradul al doilea inclusiv, anexându-se la plângere o declaraţie pe propria răspundere, semnată de petiţionar;
5. Plângerea poate fi depusă şi prin intermediul unui organism, a unei organizaţii sau al unei asociaţii sau fundaţii fără scop patrimonial, anexându-se dovada legalei constituiri şi a procurii notariale;
6. Pentru înregistrarea valabilă a plângerilor, este necesară furnizarea următoarelor date ale petiţionarului: nume, prenume, adresă poştal sau de reşedinţă, adresa de poştă electronică (pentru plângerile depuse electronic), numele, prenumele, adresa poştală de corespondenţă, numărul de telefon, adresa de poştă electronică a mandatarului;
7. Plângerea trebuie să cuprindă precizarea detaliată a încălcării reclamate, a demersurilor întreprinse de petiţionar la nivelul operatorului reclamant şi să fie însoţită de informaţiile şi de dovezile pe care petiţionarul le deţine în susţinerea plângerii;
8. Plângerile ce privesc încălcări din domeniul comunicaţiilor electornice şi al comerţului electronic trebuie să cuprindă menţionarea numărului de telefon sau fax, a adresei de poşta electronică sau a adresei IP ce au legătură cu plângerea;
9. Plângerile privind încălcări din domeniul transmiterii de comunicări comerciale nesolicitate trebuie să cuprindă în anexă mesajele originale primite de petiţionar, într-o metodă care să permită identificarea expeditorului respectivei comunicări;
10. Primirea şi analizarea plângerilor este, de regulă, gratuită iar în cazul plângerilor vădit nefondate sau excesive, ANSPDCP poate percepe o taxă rezonabilă, bazată pe costurile administrative, sau poate să refuză să le trateze.

Decizia nr. 133/2018 detaliază condiţiile privind analizarea şi soluţionarea plângerilor:

1. Dacă petiţionarul nu furnizează datele, informaţiile şi documentele solicitate, ANSPDCP înştiinţează petiţionarul, în scris, asupra faptului că plângerea nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate, în termen de cel mult 45 de zile de la înregistrare;
2. Dacă informaţiile din plângere sau documentele transmise sunt incomplete sau insuficiente, ANSPDCP solicită persoanei vizate să completeze plângerea pentru a putea fi considerată admisibilă, un nou termen de 45 de zile începând să curgă de la data completării plângerii;
3. ANSPDCP informează persoana vizată despre evoluţia investigaţiilor, în termen de 3 luni de la comunicarea admisibilităţii plângerii, iar ulterior la fiecare 3 luni până la finalizarea investigaţiei;
4. Rezultatul investigaţiei se comunică persoanei vizate în termen de 45 de zile de la finalizare;
5. Dacă petiţionarul adresează mai multe plângeri pentru reclamarea aceleiaşi chestiuni, acestea se conexează, urmând ca petiţionarul să primească un singur răspuns.

Decizia ANSPDCP nr. 133/2018 a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 600/13.07.2018, cu intrare în vigoare de la publicare.

II. Parlamentul României a adoptat Legea nr. 168/2018 pentru modificarea şi completarea Legii n. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale

Modificările aduse Legii nr. 47/1992 vizează următoarele aspecte:

1. Judecătorii Curţii Constituţionale nu vor putea fi reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată, decât cu încuviinţarea plenului Curţii Constituţionale, la cererea Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Încuviinţarea se adoptă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curţii Constituţionale, cu ascultarea judecătorului în cauză.
2. Pentru infracţiunile săvârşite de judecătorii Curţii Constituţionale, urmărirea penală şi trimiterea în judecată se efectuează numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
3. Judecătorul trimis în judecată penală poate fi suspendat, tot prin decizia plenului Curţii Constituţionale, adoptat cu votul a două treimi din membrii Curţii Constituţionale. În cazul unei decizii definitive de achitare, suspendarea încetează, iar în cazul unei decizii definitive de condamnare, mandatul judecătorului încetează de drept.
4. După încetarea mandatului pentru care a fost numit, judecătorul Curţii Constituţionale poate opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen.
5. Judecătorii Curţii Constituţionale cu o vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior de cel puţin 25 de ani, indiferent de vârsta şi de data pensionării, beneficiază la cerere de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi de sporurile avute. Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea menţionată, se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăşi. Pensia de serviciu poate fi cumulată cu orice venituri realizate.
6. La încetarea mandatului, ca urmare a expirării termenului acestuia sau a imposibilităţii de exercitare, din motive de sănătate, judecătorii Curţii Constituţionale beneficiază de o sumă egală cu indemnizaţia netă de 6 luni de activitate.
7. Judecătorii Curţii Constituţionale au dreptul la paşaport diplomatic.

Legea nr. 168/2018 a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 595/12.07.2018, intrând în vigoare de la data publicării.

III. Parlamentul României a adoptat Legea nr. 163/2018 pentru modificarea şi completarea Legii contabilităţii nr. 82/1991, modificarea şi completarea Legii societăţilor nr. 31/1990, precum şi modificarea Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei

Legea nr. 163/2018 aduce importante modificări domeniului contabil, deoarece reglementează posibilitatea repartizării trimestriale a profitului către acţionari sau asociaţi (ca dividende) în cursul exerciţiului financiar, în limita profitului net contabil realizat trimestrial.

Astfel, repartizarea trimestrială a profitului către acţionari sau asociaţi se poate efectua opţional, în cursul exerciţiului unui an financiar, în limita profitului contabil net realizat trimestrial, plus eventualele profituri reportate şi sume retrase din rezervele disponibile în acest scop, din care se scad orice pierderi raportate şi sume depuse în rezerve conform cerinţelor legale sau statutare, pe baza situaţiilor financiare intermediare aprobate de adunarea generală a acţionarilor sau a asociaţilor, după caz.

Regularizarea sumelor repartizate în cursul exerciţiului financiar trebuie să aibe loc după aprobarea situaţiilor financiare anuale, iar dividendele repartizate şi plătite în plus în cursul exerciţiului financiar se restituie în termen de 60 de zile de la data aprobării situaţiilor financiare anuale. Obligaţia de restituire revine persoanelor ce au încasat dividende anual, iar conducerea societăţii are obligaţia de a urmări recuperarea acestor sume şi de a dispune măsurile ce se impun în acest scop.

Persoanele juridice care optează pentru repartizarea trimestrială de dividende au obligaţia să întocmească situaţii financiare interimare. Aceste situaţii sunt supuse auditului, atunci când persoanele care le întocmesc au această obligaţie de auditare a situaţiilor anuale ori optează pentru auditarea acestora conform legii. De asemenea, situaţiile financiare interimare sunt supuse verificării de către cenzori, atunci când situaţiile anuale fac obiectul verificării de către cenzori.

Dreptul de a primi dividende din profitul realizat trimestrial este recunoscut şi membriilor cooperatori, dispoziţiile Legii privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei nr. 1/2005 fiind completate în acest sens.

Legea nr. 163/2018 a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 595/12.07.2018, intrând în vigoare de la data publicării.