Modificări legislative 20 – 24 Decembrie 2020

I. Legea nr. 296/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Actul normativ a adus numeroase modificări Codului fiscal, anunţate anterior şi dezbătute, inclusiv în articolele noastre, dintre care enumerăm:

1. Termenul de depunere a declaraţiei unice, începând cu anul 2021, este data de 25 mai. Precizăm că obligaţia depunerii acestei declaraţii revine persoanelor fizice ce înregistrează venituri din profesii liberale, din activităţi independente, din activitatea declarată a persoanei fizice autorizate, etc;

2. Termenul pentru depunerea declaraţiei 230 (privitoare la redirecţionarea unei părţi a impozitului pe venit datorat statului) este stabilit, începând cu anul 2021, la data de 25 mai;

3. Se instituie sistemul consolidării fiscale la impozitul pe profit. Această măsură permite gruparea companiilor, astfel încât acestea să îşi poată compensa profitul cu pierderea. Perioada de aplicare a sistemului de consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit este de 5 ani fiscali, calculaţi începând cu primul an al aplicării sistemului de consolidare şi până la desfiinţarea grupului fiscal, iar sistemul este opţional.

4. Se îmbunătăţesc condiţiile în care se pot deduce pierderile din creanţele neîncasate de la clienţi. În ceea ce priveşte impozitul pe profit, deprecierea creanţelor neîncasate este deductibilă integral, nu doar în procent de 30% cum se întâmpa până în prezent. Deducerea este posibilă dacă creanţele nu sunt încasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 zile de la data scadenţei, dacă nu sunt garantate de o altă persoană şi dacă nu sunt datorate de o persoană afiliată contribuabilului;

5. Scăderea din impozitul pe profit a valorii caselor de marcat cu jurnal electronic puse în funcţiune este incompatibilă cu scutirea de impozit a profitului reintestit, agenţii economici fiind obligaţi să opteze pentru una dintre aceste facilităţi;

6. Se modifică regimul fiscal aplicabil contractelor de leasing:

a) Atunci când contractul transferă dreptul de proprietate asupra activului – suport la locatar până la încheierea duratei contractului sau costul activului aferent dreptului de utilizare reflectă faptul că locatarul va exercita o opţiune de cumpărare, locatarul va deduce cheltuielile cu amortizarea activului aferent dreptului de utilizare pe durata activului – suport, respectând regulile amortizării fiscale prevăzute de art. 28 din Codul fiscal.

b) Pentru contractele ce nu îndeplinesc această condiţie, amortizarea fiscală se va efectua de către locator, pe durata contractului de leasing, respectiv pe durata activului- suport. Cheltuielile pentru aceste tipuri de contracte (ce nu prevăd transferul dreptului de proprietate) se vor putea deduce, dupa cum urmeaza: Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile cele efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice; Se vor putea deduce 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate ce nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice.

c) În ambele tipuri de contracte, deducerea cheltuielilor cu dobânzile se efectuează conform regulilor privind limitarea deductibilităţii dobânzilor şi a altor costrui echivalente, din punct de vedere economic.

d) Pentru contractele de leasing pe termen scurt şi a celor în care activul suport este de mică valoare, dacă locatarul optează să nu aplice dispoziţiile privind recunoaşterea contractelor de leasing, cheltuielile aferente vor fi deductibile, pentru determinarea rezultatului fiscal;

7. În ceea ce priveşte telemunca, angajatorii care acordă salariaţilor sume pentru plata utilităţilor şi achiziţia de echipamente de birou nu vor mai fi obligaţi să achite plata taxelor salariale aferente, aceste sume nemaifiind incluse în sfera veniturilor impozabile, condiţia fiind ca sumele acordate să nu depăşească plafonul de 400 lei lunar. De asemenea, cheltuielile cu telemunca devin cheltuieli deductibile la calcularea impozitului pe profit.

8. Microîntreprinderile şi companiile ce aplică impozitul specific vor fi scutite de plata taxelor pentru maşinile de serviciu acordate propriilor salariaţi. Până în prezent, firmele trebuiau să achite pentru aceste beneficii impozit pe venit şi contribuţii pentru asigurări sociale şi de sănătate.

9. Tichetele cadou acordate altor salariaţi decât cei proprii reprezintă venituri din alte surse, pentru care se va achita numai impozitul de 10%;

10. Pentru banii de vacanţă acordaţi de angajatori salariaţilor se vor datora impozit şi contribuţii sociale, numai dacă acestea depăşesc valoarea salariului mediu brut pe anul respectiv.

11. Se majorează plafonul pentru aplicarea sistemului de TVA la încasare, la nivelul sumei de 4,5 milioane de lei – cifră de afaceri realizată în anul calendaristic anterior;
12. Se instituie o nouă formă de ajutor financiar ce va putea fi acordată salariaţilor, de către angajator, cea pentru adopţie, iar pentru aceste ajutoare nu se vor achita impozit pe venit şi nici contribuţii sociale.

13. Se acordă dreptul companiilor de a deduce TVA-ul şi pentru facturile de corecţie primite de la furnizori, ce sunt emise din proprie iniţiativă, în afara termenului de prescripţie, dar numai în decurs de maximum un an de la data la care a fost primită factura de corecţie.

14. Se stabileşte termenul de achitare a taxelor şi impozitelor aferente masei patrimoniale fiduciare transferate printr-un contract de fiducie: Acestea vor fi achitate în anul următor celui în care s-a încheiat contractul.

15. Taxarea inversă va putea fi aplicată şi în cazul livrării de gaze naturate către comercianţii stabiliţi în România.

16. Persoanele juridice străine sunt obligate să completeze şi să depună la ANAF un chestionar pentru stabili rezidenţa fiscală în România, însoţit de un set de documente.

Legea nr. 296/2020 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1269/21.12.2020, iar majoritarea modificărilor fiscale vor fi aplicabile începând cu luna ianuarie 2021.

II. Legea nr. 295/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum şi aprobarea unor măsuri fiscal – bugetare

Actul normativ aduce numeroase lămuriri şi modificări în ceea ce priveşte inspecţiile fiscale, eşalonările la plata unor datorii bugetare, contestaţii sau anularea unor acte, dintre care enumerăm următoarele:

1. Datele despre riscul fiscal al firmelor nu vor fi publice şi nu se vor posta pe web-site-ul Ministerului de Finanţe. Precizăm că nu au fost modificate criteriile de încadrare a contribuabilor într-o clasă de risc fiscal;

2. Se modifică mecanismul eşalonărilor la plată, clasice, după cum urmează:

a) Asocierile fără personalitate juridică beneficiază de un plafon până la 10.000 lei pentru care nu sunt obligate să constituie garanţii;

b) Debitorul poate fi scutit de la constituirea garanţiei dacă are poprire asupra conturilor bancare, iar suma indisponibilizată acoperă sumele eşalonate la plată şi dobânzile, pe perioada eşalonării;

c) Bunurile oferite de garanţie trebuie evaluate doar de către evaluatori autorizaţi.

d) Înlocuirea sau redimensionarea unei garanţii, în urma plăţii unei părţi din datoriile eşalonate se poate acorda numai în baza unei cereri temeinic justificate;

e) Garanţia pentru debitorii cu risc fiscal mic va fi de cel puţin 20% din valoarea datoriilor fiscale eşalonate, a penalitţilor şi dobânzilor;

f) Obligaţiile fiscale rezultate din declaraţii pentru care nu există obligaţia de declarare a vectorului fiscal vor trebui să fie achitate, pentru a se menţine eşalonarea;

g) Dacă vor fi anulare obligaţii fiscale stabilite de un act administrativ, contribuabilul va putea cere modificarea deciziei de eşalonare;

h) Decizia de eşalonare va fi suspendată, la cererea debitorului, atunci când ca cuprinde exlusiv obligaţii fiscale conţinute într-un act administrativ eşalonat.

3. Se aduc numeroase modificări şi completări în privinţa modului de desfăşurare a inspecţiilor fiscale:

a) Când intervine decesul persoanei fizice sau încetarea persoanei juridice pe parcursul inspecţiei, aceasta va continua cu succesorii persoanei respective dacă există, iar creanţa fiscală se va stabili pe numele acestora;

b) Se va suspenda inspecţia fiscală dacă împotriva contribuabilului este în desfăşurare o procedură judiciară cu mijloace de probă ce fac obiectul inspecţiei;

c) Contribuabilii au dreptul de a contesta decizia de suspendare a inspecţiei;

d) Sunt detaliate condiţiile în care conducătorul inspecţiei fiscale poate decide reverificarea;

e) Se stabileşte perioada minimă între comunicarea proiectului de raport al inspecţiei fiscale şi discuţia finală : 3 zile, respectiv 5 zile în cazul marilor contribuabili;

f) Raportul întocmit la finalizarea inspecţiei fiscale va cuprinde constatările în legătură cu perioadele şi obligaţiile fiscale înscrise în avizul de inspecţie fiscală.

4. Se introduce obligaţia inspectorilor fiscali de a sesiza direct parchetul dacă au suspiciuni că un contribuabil a eludat plata unor taxe prin practici infracţionale, fără a îi mai stabili acestuia şi sume de plată.

5. Documentul prin care se încheie controalele anti-fraudă va fi comunicat contribuabilului şi va fi considerat mijloc de probă în orice situaţie, iar contribuabilul are dreptul de a transmite un punct de vedere, în termen de 5 zile de la comunicarea procesului – verbal sau a actului de control;

6. Sunt detaliate cazurile de nulitate a actelor administrativ – fiscale întocmite cu nerespectarea unor prevederi legale;

7. Se instituie posibilitatea contribuabililor de a solicita reexaminarea deciziilor emise de autorităţi pentru soluţionarea contestaţiilor fiscale;
8. Se clarifică situaţia impozitului în cazul restituirii unor dividende: După ce asociaţii/acţionarii restituie dividendele plătite în plus prin repartizări opţionale, în timpul anului, firmele vor putea cere organului fiscal, printr-o sesizare specială, restituirea sumelor plătite ca impozit pentru dividendele respective;

9. Persoanele fizice autorizate şi întreprinderile individuale sau colective vor răspunde cu bunurile personale ale titularilor, pentru datoriile fiscale, dacă acestea nu vor putea fi acoperite din patrimoniul afacerii.

10. Este reglementat termenul de prescripţie de 5 ani în care contribuabilii pot solicita dobânzile aferente sumelor de restituit de la buget;

11. Contribuabilii vor avea posibilitatea expresă de a fi reprezentaţi de un consultant fiscal sau de un expert contabil în relaţiile cu autorităţile fiscale, în baza unei împuterniciri, dată conform dispoziţiilor legale referitoare la organizarea şi exercitarea profesiei de consultant fiscal, respectiv a celei referitoare la profesia experţilor contabili.

Legea nr. 295/2020 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1266/21.12.2020 şi a intrat în vigoare la data de 24.12.2020.