Modificari legislative 15 – 22 Iulie 2019

Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative

Legea nr. 129/2019 instituie cadrul national de prevenire si combatere a spalarii banilor si a finantarii terorismului, care include organele de urmarire penala, autoritatile si institutiile publice cu atributii de reglementare, informare si control in domeniu, cum ar fi unitatea de informatii financiare a Romaniei cu atributii de control financiar/fiscal sau autoritati cu atributii de control fiscal, ori autoritatea vamala, organele de stat specializate in activitatea de informatii prevazuta de art. 6 din Legea securitatii nationale a Romaniei nr. 51/1991, precum si autoritati administrative autonome si institutii cu rol de reglementare si supraveghere sectoriala si control a entitatilor raportoare cum sunt Banca Nationala a Romaniei, Autoritatea de Supraveghere Financiara si Oficiul National pentru Jocuri de Noroc.

Au fost reglementate ca fiind entitati raportoare:

• institutiile de credit persoane juridice romane si sucursale ale institutiilor de credit persoane juridice straine;
• institutiile financiare persoane juridice romane si sucursale ale institutiilor financiare persoane juridice straine;
• administratorii de fonduri de pensii private, in nume propriu si pentru fondurile de pensii private pe care le administreaza, cu exceptia caselor de pensii ocupationale profesionale;
• furnizorii de servicii de jocuri de noroc;
• auditorii, expertii contabili si contabilii autorizati, cenzorii, persoanele care acorda consultanta fiscala, financiara, de afaceri sau contabila;
• notarii publici, avocatii, executorii judecatoresti si alte persoane care exercita profesii juridice liberale, in cazul in care acorda asistenta pentru intocmirea sau perfectarea de operatiuni pentru clientii lor privind cumpararea sau vanzarea de bunuri imobile, actiuni sau parti sociale ori elemente ale fondului de comert, administrarea instrumentelor financiare, valorilor mobiliare sau a altor bunuri ale clientilor, operatiuni sau tranzactii care implica o suma de bani sau un transfer de proprietate, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii sau de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constitutirii, functionarii sau administrarii unei societati; constituirea, administrarea sau conducerea unor astfel de societati, organisme de plasament colectiv in valori mobiliare sau a altor structuri similare, precum si in cazul in care participa in numele sau pentru clientii lor in orice operatiune cu caracter financiar ori vizand bunuri imobile;
• furnizorii de servicii pentru societati sau fiducii;
• agentii imobiliari;
• alte entitati si persoane fizice care comercializeaza, in calitate de profesionisti, bunuri sau presteaza servicii, in masura in care efectueaza tranzactii in numerar a caror limita minima reprezinta echivalentul banesc al sumei de 10.000 euro, indiferent daca tranzactia se executa printr-o singura operatiune sau prin mai multe operatiuni care au legatura intre ele.

Aceste entitati au obligatia de a transmite un raport pentru tranzactii suspecte Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (denumit in continuare „Oficiul”), ori de cate ori cunosc sau au motive rezonabile sa suspecteze ca:

• bunurile provin din savarsirea de infractiuni sau au legatura cu finantarea terorismului;
• persoana sau imputernicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu este cine pretinde a fi;
• informatiile pe care entitatea raportoare le detine pot folosi pentru impunerea prevederilor legii;
• orice alte situatii sau cu privire la elemente care sunt de natura sa ridice suspiciuni referitoare la caracterul, scopul economic sau motivatia tranzactiei, cum ar fi existenta de anomalii fata de profilul clientului, precum si atunci cand exista indiciii ca datele obtinute despre client ori beneficiarul real nu sunt reale sau de actualitate, iar clientul refuza sa le actualizeze ori ofera explicatii care nu sunt plauzibile;
• circumstantele faptice obiective aferente unei relatii de afaceri sau tranzactii ocazionale corespund in tot sau in parte indicatorilor sau tipologiilor de tranzactii suspecte prezentate public de Oficiu;
• orice relatie de afaceri sau tranzactie ocazionala cu o persoana a carei date de identificare i-au fost comunicate punctual de catre Oficiu.

De asemenea, entitatile raportoare au obligatia de a raporta Oficiului orice tranzactii cu sume in numerar, in lei sau in valuta, a caror limita minima reprezinta echivalentul in lei a sumei de 10.000 euro.

Entitatile raportoare sunt obligate sa aplice masuri standard de cunoastere a clientelei, care sa permita:

• identificarea clientului si verificarea identitatii acestuia pe baza documentelor, datelor sau informatiilor obtinute din surse credibile si independente;
• identificarea beneficiarului real si adoptarea de masuri rezonabile pentru a verifica identitatea acestuia, astfel incat entitatea raportoare sa se asigure ca a identificat beneficiarul real, inclusiv in ceea ce priveste persoanele juridice, fiduciile, societatile, asociatiile, fundatiile si entitatile fara personalitate juridica similare, precum si pentru a intelege structura de proprietate si documentele de control a clientului;
• evaluarea privind scopul si natura relatiei de afaceri si, daca este necesar, obtinerea de informatii suplimentare despre acestea;
• realizarea monitorizarii continue a relatiei de afaceri, inclusiv prin examinarea tranzactiilor incheiate pe toata durata relatiei respective.

Actul normativ reglementeaza masurile de cunoastere a clientelei, entitatile raportoare putand aplica si alte metode, eficiente, in acest scop.

Un capitol distinct al reglementarii il constituie informatiile despre beneficiarul real. Astfel, persoanele juridice de drept privat si fiduciile sunt obligate sa obtina si sa detina informatii adecvate, corecte si actualizate cu privire la beneficiarul lor real, inclusiv cu privire la modalitatea prin care se concretizeaza aceasta calitate, si sa le puna la dispozitia organelor de control si a autoritatilor competente, la solicitarea acestora. Aceste informatii vor fi inregistrate:

• intr-un registru central organizat la nivelul Oficiului National al Registrului Comertului pentru persoanele juridice care au obligatia de inmatriculare in registrul comertului, cu exceptia regiilor autonome, a companiilor si societatilor nationale;
• intr-un registru central organizat la nivelul Ministerului Justitiei pentru asociatii si fundatii;
• intr-un registru central organizat la nivelul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala in cazul fiduciilor.

Organizarea si functionarea registrelor mai sus mentionate se reglementeaza prin acte emise de autoritatile care le gestioneaza.

O atentie deosebita este atribuita pastrarii documentelor. Astfel, entitatile raportoare au obligatia de a pastra documentele justificative si evidente ale tranzactiilor, constand in fise de cont sau corespondenta comerciala, necesare pentru identificarea tranzactiilor, inclusiv rezultatele oricarei analize efectuate in legatura cu clientul, in original sau in copii admise in procedurile judiciare, pentru o perioada de 5 ani de la dat incetarii relatiei de afaceri cu clientul ori de la data efectuarii tranzactiei ocazionale. De asemenea, actul normativ instituie o derogare de la regimul prelucrarii datelor cu caracter personal, aceste date putand fi prelucrate de entitatile raportoare pe baza prezentei legi doar in scopul prevenirii spalarii banilor si finantarii terorismului, neputand fi prelucrate ulterior in alt mod, cum ar fi cel comercial, incompatibil cu legislatia in materie.

Entitatile raportoare au obligatia de a desemna una sau mai multe persoane care au responsabilitati in aplicarea prezentei legi, cu precizarea responsabilitatilor incredintate, comunicand Oficiului numele acestora, prin canalele puse la dispozitie in acest scop. Institutiile de credit si institutiile financiare au obligatia de a desemna un ofiter de conformitate, la nivelul conducerii, care sa coordoneaze implementarea politicilor si procedurilor interne, pentru aplicarea legii. In cazul retelelor corporatiste, ofiterul de conformitate poate fi desemnat la nivelul casei centrale pentru coordonarea implementarii politicilor si procedurilor la nivelul intregii retele. Aceste cerinte nu sunt aplicabile in cazul persoanelor fizice ce au calitatea de entitati raportoare.

Entitatilor raportoare le revine obligatia de a asigura periodic instruirea corespunzatoare a angajatilor cu privire la dispozitiile prezentei legi si la cerintele relevante privind protectia datelor cu caracter personal si de a realiza procesul de verificare angajatilor, conform reglementarilor si instructiunilor sectoriale emise de autoritatile competente.

O alta cerinta impusa entitatilor raportoare este aceea de a identifica si evalua riscurile activitatii desfasurate referitoare la expunerea la spalarea banilor si la finantarea terorismului, luand in considerare factorii de risc, inclusiv cei referitori la clienti, tari sau zone geografice, produse, servicii sau tranzactii ori canale de distribuire. Aceste evaluari se pun la dispozitia autoritatilor cu atributii de supraveghere si control si a organismelor de reglementare, la cererea acestora, constituind totodata baza politicilor si procedurilor proprii de management a riscului, precum si la determinarea setului de masuri de cunoastere a clientelei ce sunt aplicabile fiecarui client.

Legea atribuie atributii de supraveghere si de control urmatoarelor autoritati si organisme:

• Banca Nationala a Romaniei si Autoritatea de Supraveghere Financiara;
• Agentia Nationala de Administrare Fiscala;
• Oficiul National pentru Jocuri de Noroc;
• Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea a Spalarii Banilor.

De asemenea, legea reglementeaza:

• regimul sanctionator si organismele abilitate sa il aplice;
• analiza si prelucrarea, de catre Oficiu, a informatiilor cu caracter financiar, a schimbului de informatii si interzicerea divulgarii datelor;
• organizarea, functionarea si atributiile Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor.

Odata cu intrarea in vigoare a acestei legi, se modifica corespunzator urmatoarele acte normative, legea specificand in mod concret modificarile aduse:

• Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii;
• Legea societatilor nr. 31/1990, impunandu-se emiterea doar de actiuni nominative (fiind impusa transformarea celor la purtator in actiuni nominative). De asemenea, sunt reglementate constituirea de ipoteci mobiliare asupra actiunilor, tinerea adunarilor generale la societatile pe actiuni inchise, registrul actionarilor si aspecte legate de sumele cuvenite actionarilor, precum si regimul sanctionator;
• Legea nr. 207/2017 privind Codul de procedura fiscala.

In materia punerii in aplicare a acestui act normativ, sunt incluse o serie de obligatii foarte importante in sarcina persoanelor juridice, legate de beneficiarul real al acestora:

• Persoanele juridice supuse obligatiei de inregistrare in registrul comertului, cu exceptia regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale si societatilor detinute integral sau majoritar de stat, trebuie sa depuna la inmatriculare, anual sau ori de cate ori intervine o modificare, o declaratie privind beneficiarul real al persoanei juridice, in vederea inregistrarii in Registrul beneficiarilor reali al societatilor. Aceasta declaratie va cuprinde datele de identificare ale beneficiarilor reali ai persoanei juridice, precum si modalitatile in care se exercita controlul asupra persoanei juridice. Datele de identificare ale beneficiarilor reali sunt: numele, prenumele, data nasterii, seria si numarul actului de identitate, cetatenia, domiciliul si resedinta.
• Declaratia anuala se depune la oficiul registrului comertului in care este inmatriculata persoana juridica in termen de 15 zile de la aprobarea situatiilor financiare anuale, iar daca intervine vreo modificare in datele de identificare ale beneficiarului real, declaratia se depune in termen de 15 zile de la data la care aceasta a intervenit.
• Declaratia se poate data in fata reprezentantului oficiului registrului comertului sau se poate depune in forma autentica, personal sau prin reprezentant.
• Nerespectarea de catre reprezentantul legalal persoanei juridice a obligatiei de depunere a declaratiei constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei. Procesul – verbal de constatare a contraventiei se comunica oficiului registrului comertului, iar nedepunerea declaratiei atrage dizolvarea societatii.
• Daca in termen de 30 de zile de la aplicarea sanctiunii contraventionale, reprezentantul persoanei juridice nu depune declaratia, atunci la cererea Oficiului National al Registrului Comertului se poate dispune dizolvarea societatii, de catre tribunal, iar cauza de dizolvare poate fi inlaturata pana la momentul in care se pot pune concluzii in fond.
• Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor revine in competenta organelor cu atributii de control ale Ministerului Finantelor Publice – Agentia Nationala de Administrare Fiscala, dar si prin agentii constatatori ai Oficiului National pentru Prevenirea si Sanctionarea Spalarii Banilor.

In termen de 120 de zile de la intrarea in vigoare a legii, autoritatile de supraveghere si organismele de reglementare vor emite reglementari sectoriale in vederea aplicarii dispozitiilor prezentei legi.

Prima declaratie privind beneficiarii reali va trebui sa fie depusa, spre inregistrare in Registrul beneficiarilor reali ai societatilor, tinut de Oficiul National al Registrului Comertului, in termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a acestei legi. Sanctiunile pentru nerespectarea acestei obligatii constau in amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei aplicabila administratorului societatii culpabile.

Registrele beneficiarilor finali, prevazute de prezenta lege, vor fi operationalizate in termen de 120 lei de la intrarea in vigoare a legii.

Legea nr. 129/2019 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romanie nr. 589/18.07.2019 si transpune:

• Directiva UE nr. 2015/849 a Parlamentului European si a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor si finantarii terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European si al Consiliului si de abrobare a Directivei nr. 2005/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului si a Directivei nr. 2006/70/CE a Comisiei;
• Directiva (UE) 2016/2.258 a Consiliului din 6 decembrie 2016 de modificare a Directivei nr. 2011/16/UE in ceea ce priveste accesul autoritatilor fiscale la informatii privind combaterea spalarii banilor.