I. Guvernul României a adoptat O.U.G. nr. 60/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul forţei de muncă
Potrivit expunerii de motive, actul normativ a fost adoptat ca urmare a majorării salariului minim brut garantat pe ţară de la 1.450 lei la 1.900 lei, operată de la 01.01.2018, în considerarea necesităţii reducerii urgente a deficitului de forţă de muncă identificat la nivel naţional, reclamat şi de mediul de afaceri, astfel încât locurile de muncă vacante să fie mai atractive pentru forţa de muncă din ţară şi din străinătate. De asemenea, la emiterea actului normativ s-a avut în vedere Recomandarea Consiliului Europei 2016/C 67/01 privind integrarea şomerilor de lungă durată pe piaţa forţei de muncă, precum şi necesitatea realizării reformelor structurale pe piaţa muncii şi maximizarea absorbţiei fondurilor externe nerambursabile pentru perioada 2018-2020, aferente cadrului financiar 2014-2012 din Programul operaţional Capital uman.
Actele normative modificate/completate sunt Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă şi Legea nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior.
Modificările aduse Legii nr. 76/2002 vizează stimularea forţei de muncă, după cum urmează:
– Şomerii care sunt înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă de cel puţin 30 de zile şi care nu beneficiază de indemnizaţia de şomaj, în situaţia în care se angajează cu normă întreagă pentru o perioadă mai mare de 3 luni, beneficiază de o primă de activare în cuantum de 1000 lei, neimpozabilă.
– Prima de activare se achită în două tranşe, prima tranşă de 50% din primă la data angajării şi a doua tranşa de 50% din primă după expirarea perioadei de 3 luni de la angajare;
– Prima de activare nu se cumulează cu prima de inserţie (de care beneficiază absolvenţii instituţiilor de învăţământ şi a şcolilor speciale, în cuantum de tripulul valorii indicatorului social de referinţă în vigoare la data încadrării) şi prima de instalare (acordată şomerilor ce se încadrează în muncă într-o altă localitate, la distanţă de minim 50 km faţă de localitatea de domiciliu sau de reşedinţă, de maxim 15.500 lei).
– Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ beneficiază, pe o perioadă de 12 luni, de 2.250 lei pentru fiecare absolvent încadrat;
– Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, şomeri în vârstă de peste 45 de ani, şomeri care sunt unici susţinători ai unor familii monoparentale, şomeri de lungă durată sau tineri NEET (cu vârste cuprinse între 16 şi 25 ani care nu frecventează o formă de învăţământ) beneficiază lunar, pentru o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii de suma de 2.250 lei, condiţionat de menţinerea raporturilor de muncă pentru minim 18 luni.
– Angajatorii care încadrează în muncă şomeri care, în termen de 5 ani de la data angajării primesc condiţiile pentru a solicita pensia anticipată parţială sau pensia pentru limita de vârstă, dar nu îndeplinesc condiţiile pentru a solicita pensia anticipată parţială, beneficiază lunar, pe perioada angajării şi până la data îndeplinirii condiţiilor respective, de o sumă de 2.250 lei;
– Angajatorii care încadrează tineri cu risc de marginalizare socială, şi care beneficiază de acompaniament social personalizat în baza unui contract de solidaritate, denumiţi angajatori de inserţie, beneficiază lunar, pentru fiecare asemenea persoană, din bugetul asigurărilor de şomaj, de o sumă egală cu salariul de bază stabilit la data angajării tinerilor, dar nu mai mult de 4 ori indicatorul social de referinţă, în vigoare la data încadrării în muncă, până la expirarea duratei contractului de solidaritate.
Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă suportă următoarele modificări/completări: Angajatorul care încheie un contract de ucenicie, beneficiază la cerere, pe întreaga perioadă a contractului de ucenicie, de o sumă de 2.250 lei, acordată din bugetul asigurărilor de şomaj, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie.
Legea nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior suportă completări similare Legii nr. 279/2005 , în sensul că angajatorul care încheie un contract de stagiu, beneficiază la cerere, pe întreaga perioadă a contractului de stagiu, de o sumă de 2.250 lei, acordată din bugetul asigurărilor de şomaj, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie.
În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a acestui act normativ, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, la propunerea ANAF, vor modifica în mod corespunzător actele normative elaborate în aplicarea Legii nr. 76/2002, Legii nr. 279/2006 şi Legii nr. 335/2013.
OUG nr. 60/2018 a fost publicată în M. Of. nr. 577/09.07.2018, cu intrare în vigoare imediată.
II. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat Decizia nr. 12/2018 privind examinarea recursului în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj referitor la interpretarea dispoziţiilor Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 165/2013), referitoare la posibilitatea acordării în compensare, pentru imobilele preluate abuziv, şi a altor bunuri decât cele înscrise pe lista bunurilor întocmite în conformitate cu dispoziţiile art. 221alin. (5) din Normele de aplicare a Legii nr. 165/2013, aprobate prin H.G. nr. 401/2013 (Normele de aplicare a Legii nr. 165/2013), astfel cum au fost completate prin H.G. nr. 89/2014
Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj a sesizat instanţa supremă, demonstrând că în practica instanţelor judecătoreşti nu există un punct de vedere unitar cu privire la modul de interpretare a dispoziţiilor Legii nr. 165/2013, în ceea ce priveşte posibilitatea acordării în compensare, pentru imobilele preluate abuziv, şi a altor bunuri decât cele înscrise în lista de bunuri conform art. 221 alin. 5 din Normele de aplicare a Legii nr. 165/2013.
Curtea Supremă a statuat că nu poate fi negată posibilitatea de acordare a altor bunuri în compensare, decât cele menţionate în lista entităţii notificate, deoarece aceasta ar echivala cu negarea a înseşi plenitudinii de jurisdicţie de care se bucură un tribunal în această materie şi, implicit, cu afectarea dreptului de acces la un tribunal independent şi imparţial. Astfel, a declanșa o procedurăjudiciarădoar pentru a constata căo unitate deținătoare, în mod discreționar sau din neglijență, nu întocmește sau nu actualizeazălista bunurilor ce pot fi acordate în compensare, fărăa da posibilitatea părții interesate de a face dovada existenței unor bunuri disponibile, a stabilirii, pe baza probelor, a situației juridice actuale a bunurilor pretinse, ar echivala doar cu iluzia exercițiului unui drept fundamental și cu lăsarea lui fărăsubstanță, precum și cu negarea plenitudinii de jurisdicție a instanței de judecatăînvestite cu o cerere prin intermediul căreia persoana îndreptățităpretinde căexistăbunuri ce pot fi acordate în compensare.
Pentru aceste considerente, recursul în interesul legii a fost admis şi s-a stabilit că, în interpretarea și aplicarea unitarăa dispozițiilor art. 1 alin. (2)din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu art. 221–223din Normele de aplicare a Legii nr. 165/2013, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 401/2013, astfel cum au fost completate prin Hotărârea Guvernului nr. 89/2014, pot fi acordate în compensare și alte bunuri decât cele menționate în lista întocmităde entitatea învestităcu soluționarea cererii formulate în baza Legii nr. 10/2001privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dacăpersoana îndreptățităface dovada caracterului disponibil al acestora.
Decizia I.C.C.J. nr.12/2018 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 570/06.07.2018 şi este obligatorie.
III. Parlamentul României a adoptat Legea nr. 156/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici
Principalele modificări vizează:
– condiţiile de vechime pe care trebuie să le întrunească funcţionarii din categoria înalţilor funcţionari publici;
– structura personalului A.N.A.F. şi condiţiile de salarizare;
– condiţii de numire în funcţie şi de suspendare a înalţilor funcţionari publici.
Legea nr. 156/2018 a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 554/03.07.2018, intrând in vigoare de la data publicării.
0 Comments