Digitalizarea este un subiect din ce in ce mai prezent in toate domeniile de activitate, privit fiind ca o necesitate, ca o nevoie de adaptare a intregului sistem la progresul societatii si la realitatile tehnologice. In multe domenii digitalizarea este o conditie ce  imprima randament activitatii, pe cand in domeniul juridic, acesta comporta unele particularitati si necesita o atentie sporita prin aplicare la principiile de drept specifice sistemului nostru juridic.

Incheierea contractelor la distanta este reglementata in tara noastra de mai mult de 10 ani, prin O.G. nr. 85/2004 privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta privind serviciile financiare, precum si prin mai noua reglementare a O.U.G. nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor in cadrul contractelor incheiate cu profesionistii, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative.

Desi avem acest cadru legislativ creat de o indelungata perioada de timp, observam, in piata financiara, reticenta fata de contractele de credit incheiate la distanta, temerile, probabil, provenind din dificultatile de probare a raporturilor juridice.

Art. 2 pct 7 din OUG nr. 34/2014 defineste contractul la distanta ca fiind „orice contract incheiat intre profesionist si consumator, in cadrul unui sistem de vanzari sau de prestare de servicii la distanta, organizat, fara prezenta fizica simultana a profesionistului si a consumatorului, cu utilizarea exclusiva a unuia sau a mai multor mijloace de comunicare la distanta, pana la si inclusiv in momentul in care este incheiat contractul.” O definitie similara este cuprinsa la art. 3 lit. a) din O.G. nr. 85/2004, referitor la contractele din domeniul financiar: „Contract la distanta – contractul de furnizare de servicii financiare incheiate intre un furnizor si un consumator, in cadrul unui sistem de vanzare la distanta sau al unui sistem de furnizare de servicii organizat de catre furnizor care utilizeaza in mod exclusiv, inainte si la incheierea acestui contract, una sau mai multe tehnici de comunicare la distanta.”

Prin tehnica de comunicare la distanta se intelege „orice mijloc care, fara a necesita prezenta simultana a celor doua parti, consumator si furnizor, poate fi folosit pentru comercializarea ori promovarea la distanta a serviciilor financiare.”

O etapa foarte importanta pentru validitatea acordului de vointa, in cazul unor asemenea contracte, o reprezinta informarea prealabila, pe care furnizorul in mod obligatoriu trebuie sa o faca consumatorului cu privire la urmatoarele elemente:

• denumirea furnizorului, forma sa de organizare, activitatea sa principala, adresa sediului social, modalitatile de contactare;
• denumirea reprezentantului furnizorului, din tara in care consumatorul isi are resedinta, activitatea principala, adresa sediului social al respectivului reprezentant, modalitatile de contactare, datele de identificare;
• denumirea intermediarului, calitatea in care acesta actioneaza in relatia cu consumatorul, sediul sau social, date de contact si elemente de identificare;
• informatii referitoare la autorizarile speciale detinute de furnizor, atunci cand este cazul;
• descrierea caracteristicilor esentiale ale serviciului financiar respectiv;
• pretul total pe care consumatorul il are de platit pentru achizitionarea serviciului financiar, inclusiv toate comisioanele, taxele, costurile suplimentare ori cheltuielile aferente, si toate tarifele achitate direct de catre consumator sau achitate prin intermediul furnizorului, respectiv a modalitatii de calcul necesar verificarii costului total, dupa caz;
• elementele specifice anumitor operatiuni privind riscuri speciale asociate contractarii serviciilor financiare ori caracteristicile specifice acestora;
• existenta sau posibilitatea existentei unor taxe sau costuri suplimentare, ce nu sunt platite prin intermediul furnizorului sau impuse de acesta;
• limita de timp in care informatiile sunt valabile;
• modalitatile de plata si de realizare a platii;
• orice cost suplimentar contractat de utilizator, rezultat din utilizarea de catre acesta a mijloacelor de comunicare la distanta, daca se percep de catre furnizor astfel de costuri aditionale;
• existenta sau inexistenta dreptului de denuntare unilaterala a contractului, iar acolo unde acest drept este recunoscut, se vor stipula termenul si conditiile in care acesta poate fi exercitat;
• durata minima pentru care se incheie contractul la distanta, in cazul prestarii unor servicii financiare cu caracter permanent sau periodic;
• dreptul partilor de a rezilia sau de a denunta contractul inainte de termen si conditiile specifice, inclusiv informarea cu privire la orice penalitati impuse de contract in asemenea cazuri;
• statul sau statele ale caror norme sunt avute in vedere de catre furnizor ca si temei juridic al raportului contractual cu consumatorul;
• limba in care este incheiat contractul, legea aplicabila contractului si instanta competenta cu solutionarea eventualelor litigii. Referitor la eventualele litigii ce pot surveni, furnizorul este obligat sa ofere consumatorului detalii privitoare la posibilitatea apelarii la proceduri extrajudiciare anterioare sesizarii instantei de judecata, de catre consumator, si modalitatile de apelare la respectivele proceduri, existenta unor fonduri de garantare sau a altor mecanisme de compensare, altele decat Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar.

Toate informatiile referitoare la obligatiile contractuale trebuiesc comunicate, in mod obligatoriu, consumatorului, in faza precontractuala. Toate termenele si conditiile precontractuale, precum si informatiile prealabile mentionate mai sus, trebuiesc comunicate consumatorului in scris, pe suport de hartie sau pe orice suport durabil disponibil si accesibil consumatorului, inainte ca acesta sa isi asume orice obligatii rezultate din semnarea unui contract la distanta ori de acceptarea unei oferte a unui astfel de serviciu financiar, la distanta.

De asemenea, pe toata perioada contractuala, consumatorul are dreptul de a solicita comunicarea conditiilor si prevederilor contractuale, pe suport de hartie.

In cazul acestor tipuri de contracte, extrem de important este momentul incheierii sale. Daca prin clauzele contractuale partile nu convin altfel, momentul incheierii contractului privind serviciile financiare, la distanta, este momentul primirii mesajului de confirmare, de catre consumator, a comenzii sale.  

Extrem de important este si dreptul consumatorului de denuntare unilaterala a contractului. Termenul in care consumatorul are posibilitatea de a renunta la serviciile de finantare comandate este de 14 zile calendaristice, fara calcularea in sarcina sa a vreunor penalitati. Decizia de denuntare nu este necesar sa fie motivata. Termenul de denuntare este mai lung, de 30 de zile calendaristice, atunci cand obiectul contractului il reprezinta asigurarile de viata si contractele referitoare la operatiuni privind pensiile individuale. Momentul de la care incepe sa curga termenul de denuntare este diferit, in functie de obiectul contractului:

• termenul de denuntare incepe sa curga de la data incheierii sale, cu exceptia cazurilor privind contractele ce privesc asigurarile de viata, situatie in care termenul incepe sa curga de la data la care consumatorul este informat asupra faptului ca a fost incheiat contractul, la distanta;
• termenul de denuntare incepe sa curga din ziua in care consumatorul primeste termenii si conditiile contractuale, impreuna cu toate informatiile detaliate referitoare la furnizor si la obiectul contractului, mai sus mentionate, in cazurile in care primirea termenilor si conditiilor contractuale intervine ulterior confirmarii comenzii, de catre consumator.

Un aspect demn de remarcat este acela ca dreptul de denuntare unilaterala a contractului nu se aplica in cazul serviciilor financiare al caror pret depinde de fluctuatiile pietei financiare si nu poate fi influentat de furnizor, dintre care enumeram operatiunile de schimb valutar, instrumente ale pietei monetare, inclusiv titluri de stat cu scadenta mai mica de un an si certificate de depozit, valori mobiliare, etc.

Denuntarea contractului de catre consumator se exprima printr-o notificare scrisa a furnizorului, comunicata acestuia inainte de expirarea termenului special reglementat in acest scop, prin orice mijloc ce poate fi probat. Notificarea poate fi formulata pe suport de hartie sau pe alt suport durabil, disponibil si accesibil destinatarului.

Atunci cand opereaza denuntarea valabila a contractului, furnizorul ii poate solicita consumatorului achitarea cheltuielilor serviciilor deja furnizate, cheltuieli ce trebuie sa nu depaseasca o suma stabilita proportional cu perioada in care serviciul financiar a fost furnizat. De asemenea, cheltuielile nu pot fi considerate penalitate, nu se pot ridica la valoarea acestei sanctiuni si trebuie cuprinse, ca si cuantum, in informatiile transmise de catre furnizor, in faza precontractuala. La randul sau, in termen de 30 de zile calendaristice de la primirea notificarii, furnizorul este obligat sa ramburseze consumatorului orice sume achitate de acesta, in baza contractului incheiat la distanta. Aceleasi obligatii revin si consumatorului, care trebuie sa restituie, in acelasi termen, orice suma si/sau bunuri ce i-au fost furnizate de acesta.

O.G. 85/2004 instituie, de asemenea, un sistem sanctionator a incalcarii dispozitiilor procedurale special reglementate in scopul protejarii consumatorului:

• nerespectarea, de catre furnizor, a obligatiilor de informare, se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 3.000 lei;
• nerespectarea, de catre furnizor, a obligatiei de rambursare a sumelor achitate de consumator, in cazul denuntarii contractului de catre acesta, in termenul de 30 de zile de la primirea notificarii de denuntare, reprezinta contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 4.000 lei;
• nerespectarea, de catre furnizor, a obligatiei de obtinere a acordului expres, prealabil al consumatorului, cu privire la unele tehnici de comunicatie la distanta (sistem automatizat de apel fara interventie umana de tipul automatelor de apel; telecopiator sau fax) reprezinta contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 4.000 lei;
• incalcarea, de catre furnizor, a refuzului exprimat de consumator de utilizare termenele la distanta mai sus mentionate (sistem automatizat de apel fara interventie umana de tipul automatelor de apel; telecopiator sau fax) reprezinta contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei.

Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se efectueaza de catre reprezentantii Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, in urma sesizarilor primite de la consumatori sau de la distanta.

Remarcam faptul ca, pana in prezent, nu s-a conturat o jurisprudenta in materia contestatiilor la executare incepute in baza titlurilor executorii constand in contracte de credit, incheiate la distanta. De altfel, spetele de acest gen sunt destul de rare. Supozitiile noastre sunt ca, de multe ori, furnizorii de asemenea servicii mascheaza faptul ca respectivul contract a fost incheiat la distanta si formuleaza contractul pe suport de hartie, pe care il transmit consumatorului spre semnare prin curierat sau prin posta, astfel incat in cazul unui litigiu sa poate prezenta inscrisul constatator al creantei, in original.

Mentionam in acest sens Decizia nr. 756/25.05.2017 pronuntata de Tribunalul Prahova, prin care a fost incuviintata, in apel, executarea silita a unui contract de credit incheiat la distanta, dupa ce in fond cererea de incuviintare fusese respinsa. Instanta fondului,  Judecatoria Mizil, considera ca nu a fost demonstrat momentul incheierii contractului, desi cererea de creditare a fost incheiata de consumator online, cererea i-a fost aprobata de furnizor pe loc si suma imprumutata a fost virata in contul indicat de consumator. Pentru a se pronunta in sensul caracterului executoriu a contractului de credit incheiat la distanta, Tribunalul Buzau a retinut urmatoarele:

„Contractul la distanta este acel contract de furnizare de servicii financiare incheiat intre un furnizor şi de consumator, in cadrul unui sistem de furnizare de servicii organizat de catre furnizor care utilizeaza in mod exclusiv, inainte şi la incheierea contractului, una sau mai multe tehnici de comunicatie la distanta (ex: sistem automatizat de apel fara interventie umana de tipul automatelor de apel, telecopiator, fax), nefiind astfel necesara prezenta fizica simultana a dumneavoastra şi a furnizorului de servicii financiare. Printre categoriile de servicii financiare care pot face obiectului unui contract de servicii financiare incheiat la distanta se numara: deschiderea de conturi bancare (de diferite tipuri); obtinerea unei carti de credit; depunerea sau retragere de fonduri din contul bancar; plata cu cardul prin folosirea unui instrument de plata; facilitati de imprumut; servicii de asigurare, pensii individuale, etc. Sunt excluse serviciile financiare furnizate ocazional şi in afara unei tehnici comerciale menite sa asigure incheierea unui contract la distanta.

Dispozitiile art. 120 din Ordonanta de Urgentanr. 99/2006 privind institutiile de credit şi adecvarea capitalului (OUG 99/2006) prevad: „Contractele de credit, inclusiv contractele de garantie reala sau personala. incheiate de o institutie de credit constituie titluri executorii”.

In prezent, din moment ce contractele incheiate cu institutiile financiare nebancare reprezinta titluri executorii, in caz de nerambursare a imprumuturilor, aceste entitati pot apela la orice forma legala de executare silita.

„Caracterul de titlu executoriu al contractului de credit si al garantiilor reale si personale confera dreptul institutiei financiare nebancare ca, in situatia nerambursarii de catre consumator a imprumutului contractat sau ca urmare a declararii scadentei anticipate a contractului de credit, sa procedeze la executarea silita a acestuia din urma, prin toate formele de executare prevazute de dispozitiile legale in materie”.

Executarea silita poate sa porneasca numai la solicitarea creditorilor, potrivit Codului de procedura civila. Cererea acestora trebuie depusa sau transmisa executorului judecatoresc competent, impreuna cu toate documentele justificative necesare, in vederea incuviintarii executarii silite de catre instanta. »

Intr-o speta similara, Tribunalul Buzau s-a pronuntat in sensul incuviintarii executarii silite in apel, prin Decizia civila nr. 1049/10.10.2016, in fond cererea de incuviintare fiind respinsa deoarece contractul de credit nu era semnat de imprumutat, in dreptul semnaturii fiind trecuta mentiunea « semnat electronic », instanta de fond considerand ca nu s-a depus certificatul calificat eliberat imprumutatului, care sa ateste autorizarea semnaturii electronice extinse in ceea ce il priveste. Pentru a se pronunta in sensul incuviintarii executarii silite, Tribunalul Buzau a retinut urmatoarele :

« Potrivit art. 8 din aceasta ordonanta(O.G. 85/2004), daca partile nu au convenit altfel, momentul incheierii contractului la distantaprivind serviciile financiare il constituie momentul primirii mesajului de confirmare de catre consumator, referitor la comanda sa.

Consumatorul are dreptul de a denunta unilateral contractul la distanta, in termen de 14 zile calendaristice, farapenalitati și faraa fi necesarainvocarea vreunui motiv.

Din actele și lucrarile dosarului rezultacaacest contract a fost incheiat in conformitate cu prevederile legale mai sus mentionate iar suma imprumutata, in valoare de 250 lei , a fost viratain contul debitorului deschis la Banca Transilvania. »

In viitor, consideram ca aceasta modalitate de incheiere a contractelor de furnizare a serviciilor financiare va lua amploare, aflandu-ne in plina dezvoltare a epocii digitalizarii. In conditiile in care contractul de credit contine clauze contractuale clare si usor de inteles de orice consumator, fara a fi necesare cunostinte de specialitate, iar drepturile si obligatiilor partilor contractante sunt echilibrate, conform cerintelor bunei credinte, iar finantarea acordata respecta toate cerintele prudentiale impuse de BNR, nu ar trebui ca aceste tipuri de contracte sa creeze finantatorilor dificultati la nivelul incuviintarii executarii silite ori a contestatiei la executare.

Foarte importanta este etapa precontractuala, in care consumatorul trebuie sa fie foarte detaliat si corect informat asupra produselor financiare comandate, aceasta informare fiind, totodata, un instrument in favoarea finantatorului cu privire la respectarea legislatiei din domeniul protectiei consumatorilor, inclusiv ale Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele dintre consumatori si profesionisti. Astfel, in conditii de transparenta si de comunicare securizata intre parti, anterior perfectarii contractului incheiat la distanta, acesta reprezinta un mijloc sigur si avantajos de obtinere a creditarii, de catre consumatori.

Cristina Cornaci