Propunere legislativa privind unele masuri de efectuare a retinerilor din veniturile obtinute de persoane fizice din contracte privind raporturi de munca, in baza unor titluri executorii

Observam ca, nu de putine ori, alesii nostrii promoveaza si sustin propuneri legislative care sfideaza principiile generale de drept. Un exemplu recent in acest sens se refera la initiativa unui grup parlamentar ce a avut in vedere adoptarea unei legi, care sa clarifice (!) unele aspecte legate de poprirea veniturilor salariale, in cadrul procedurii de executare silita. Astfel, ipoteza de la care s-a plecat a fost aceea in care executorul judecatoresc transmite adresa de poprire atat la angajator, cat si la unitatea bancara unde debitorul isi primeste salariul. Propunerea viza evitarea riscului de a se popri de catre unitatea bancara tot soldul disponibil, in conditiile in care acesta este format doar din salariu, ajungandu-se astfel a se retine integral salariul si nu doar cotitatea disponibila de 1/3 din venitul salarial net, prevazuta de Codul de procedura civila. S-a propus ca angajatorul sa fie obligat sa transmita unitatii bancare informatii privind suma retinuta si virata executorului judecatoresc, iar unitatea bancara sa nu mai instituie poprirea.

Din punctul nostru de vedere, chestiunea nu necesita o reglementare speciala, deoarece Codul de procedura civila este suficient de clar, in sensul ca se pot popri veniturile salariale pana la concurenta a 1/3 din venitul net. Unitatile bancare, atunci cand cunoasteau faptul ca debitorul are deschis un cont de salariu, aveau in vedere acest aspect la instituirea popririi. Chiar daca, in situatii exceptionale, debitorul sesiza ca i-a fost blocat intregul cont bancar, in baza unei solicitari adresate executorului judecatoresc, acesta ordona bancii sa efectueze deblocarea contului.

Propunerea a fost respinsa de Senat, prima camera sesizata. De asemenea, a primit aviz negativ din partea Consiliul legislativ, a Comisiei pentru Munca si Protectie Sociala, iar Guvernul, prin punctul de vedere transmis, a specificat ca nu sustine aceasta initiativa legislativa. La randul lor, membrii Comisiei Juridice a Camerei Deputatilor au respins propunerea legislativa. Prin urmare, a fost supus reexaminarii, de catre Comisia juridica, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor. La data de 21.06.2016, Comisia juridica a intocmit raportul suplimentar al acestei propuneri, ce a suferit numeroase modificari, departandu-se foarte mult de forma initiala.

Pana in prezent, propunerea nu a fost inclusa pe agenda Camerei Deputatilor.

Daca in proiectul initial, propunerea aducea cateva clarificari care, din punctul nostru de vedere, nu erau necesare, in forma modificata de Comisia Juridica aceasta propunere incalca in mod flagrant Constitutia.

Propunerea vizeaza dreptul creditorului de a popri veniturile salariale obtinute de debitorul persoana fizica direct la angajator, in baza unui titlu notarial, fara sa mai apeleze la un executor judecatoresc si fara incuviintarea executarii silite.

Propunerea incalca Codul de procedura civila, precum si Constitutia.

Potrivit art. 622 si urmatoarele din Codul de procedura civila, obligatiile stabilite prin titluri executorii se aduc la indeplinire de bunavoie, in caz contrar prin executarii silite, care incepe odata cu sesizarea executorului judecatoresc.

Numai executorul judecatoresc este, conform Legii nr. 188/2000, investit cu indeplinirea unui serviciu public, prin intermediul actelor sale, de autoritate publica.

Prin formula propusa, se creaza un precedent foarte periculos, prin care orice persoana ce considera ca are o creanta de recuperat, de la o persoana fizica, in mod direct sa se adreseze angajatorului cu adresa de poprire, fara interventia executorului judecatoresc si al instantei de executare, astfel incat debitorul este deschis abuzurilor si lipsit de aparare.

Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 895/17.12.2015, in mod expres s-a statuat ca inceperea executarii silite nu poate fi sustrasa controlului de legalitate al instantei de executare. „Caracterul unitar al procesului civil impune respectarea garantiilor ce caracterizeaza dreptul la un proces echitabil, sub aspectul independentei si impartialitatii autoritatii, atat in faza judecatii cat si a executarii silite.(…) Curtea, prin Decizia nr. 458 din 31 martie 2009, a stabilit ca declansarea celei de-a doua etape a procesului civil se poate realiza doar prin exercitarea controlului judecatoresc cu privire la aceasta.”

Numai instantele judecatoresti sunt reprezentantii acestei a patra puteri in stat, conform art. 124 si art. 126 din Constitutie privind infaptuirea justitiei si competenta instantelor judecatoresti. Astfel, numai judecatorii au abilitatea de a verifica daca, din punct de vedere legal, creditorul este indreptatit sa recurga la forta coercitiva a statului, pentru a isi realiza creanta prevazuta in titlul sau executoriu. Rolul instantei de incuviintare este de a verifica daca cererea de executare este adresata unui organ de executare competent, daca inscrisul cu care se justifica reprezinta, conform legii, titlu executoriu, daca creanta este certa, lichida si exigibila, daca debitorul se bucura de imunitate la executare, daca titlul cuprinde dispozitii ce nu se pot aduce la indeplinire prin executare, ori daca exista alte impedimente, prevazute de lege. Constitutia recunoaste numai judecatorului dreptul de a ordona si a dispune masurile necesare aducerii la indeplinire a hotararilor pronuntate.

Prin urmare, propunerea legislativa este neconstitutionala, nefiind admisibila scoaterea executarii silite de sub controlul jurisdictional.

De asemenea, este neconstitutionala propunerea de a trece la poprirea veniturilor salariale ale persoanei fizice in baza unui titlu notarial. Potrivit art. 632 Cod procedura civila, executarea silita poate incepe numai in baza unui titlu executoriu, reprezentat de o hotarare judecatoreasca ori de alta hotarare (cum ar fi cea arbitrala), executorie, ori de un alt inscris caruia legea ii recunoaste puterea de titlu executoriu.

Deci regula este aceea ca titlurile executorii sunt reprezentate de hotarari judecatoresti executorii, iar exceptia este aceea potrivit caruia titlul executoriu este reprezentat de un inscris caruia legea ii recunoaste aceasta putere. Din randul inscrisurilor carora legiuitorul le recunoaste puterea de titlu executoriu remarcam inscrisurile notariale, contractele de credit, contractele de leasing, sau titlurile de credit.

Este foarte important, pentru respectarea dreptului la aparare consfintit de art. 24 din Constitutia Romaniei si de art. 6 din Conventia Europeana pentru Drepturile Omului, ca titlul in baza caruia patrimoniul unei persoane fizice sa fie supus executarii silite sa rezulte in urma unui proces, cu respectarea principiului contradictorialitatii si al egalitatii de arme procesuale, consacrat de art. 14 din Codul de procedura civila. Acest principiu asigura tratarea egala a partilor pe toata durata desfasurarii procedurii in fata unui tribunal, fara ca una din ele sa fie avantajata in raport cu cealalta parte din proces. Astfel, fiecarei parti sa i se ofere posibilitatea rezonabila de a-si sustine cauza sa in conditii care sa nu o plaseze intr-o situatie de net dezavantaj in raport cu adversarul, iar decizia judecatorului sa fie rezultatul unei dezbateri transparente, in urma unei juste analiza a tuturor probelor administrate de parti.

Ori posibilitatea recunoscuta de aceasta propunere legislativa ca orice creditor sa isi constituie singur un titlu notarial, deci un act unilateral, in baza caruia sa execute silit patrimoniul debitorului sau, incalca flagrant dreptul la aparare, reglementat atat de legislatia interna cat si de cea comunitara.

In concluzie, speram ca aceasta propunere sa fie respinsa de Camera Deputatilor, fiindca in caz contrar persoanele fizice vor fi supuse arbitrariului, putand fi executate silit, fara nicio cenzura din partea instantelor judecatoresti.

Madalina Ionescu (fosta Moianu)