Poprirea este o forma a executarii silite indirecte prin care creditorul urmareste sa isi valorifice sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri incorporale urmaribile, datorate debitorului urmarit de catre o a treia persoana sau pe care aceasta i le va datora in viitor, in temeiul unor raporturi juridice existente. Creditorul se subroga in mod provizoriu si conditionat in drepturile debitorului urmarit, pana la realizarea creantei sale, in ceea ce priveste bunurile datorare deja de tertul poprit, cat si cele pe care i le va datora in viitor. De asemenea, indisponibilizarea se intinde si asupra fructelor civile ale creantei poprite, precum si asupra oricaror accesorii nascute dupa infiintarea popririi.

     Fie ca vorbim de un debitor persoana fizica sau debitor persoana juridica, institutia popririi a capatat un rol din ce in ce mai important in contextul noilor realitati economice si sociale, datorita avantajelor acestei proceduri si a faptului ca se indreapta asupra unei realitati palpabile din patrimoniul debitorului. Tertul poprit este atras in raportul juridic obligational dintre creditorul popritor si debitorul poprit, in virtutea relatiei directe pe care o are cu acesta din urma, urmand ca, din ordinul justitiei sau a organului de executare, sa efectueze platile direct creditorului urmaritor, fara niciun interes practic de a se opune sau sustrage de la acesta procedura. Chiar daca au in comun aceleasi principii de aplicare, executarea silita a creantelor fiscale bugetare prezinta anumite particularitati fata de procedura de drept comun care va fi supusa analizei in cele ce urmeaza.

     Trebuie precizat ca nu toate veniturile debitorului sunt supuse executarii silite, legea determinand in mod riguros categoriile de sume de bani care sunt exceptate de la masura popririi:

a) sumele care sunt destinate unei afectaţiuni speciale prevazute de lege si asupra carora debitorul este lipsit de dreptul de dispozitie;

b) sumele reprezentand credite nerambursabile ori finantari primite de la institutii sau organizatii nationale si internationale pentru derularea unor programe ori proiecte;

c) sumele aferente platii drepturilor salariale viitoare, pe o perioada de 3 luni de la data infiintarii.

     Infiintarea popririi se instituie de catre executorul judecatoresc, la cererea creditorului sau din oficiu de catre acesta, in urma demersurilor efectuate in cadrul procedurii de executare silita. In cadrul procedurii comune aplicate persoanelor fizice, executorul judecatoresc solicita informatii de la C.A.S., Administratia Finantelor Publice, I.T.M., pentru a afla daca debitorul obtine venituri de natura salariala sau din pensie. In situatia in care debitorul persoana fizica este angajat, executorul judecatoresc va emite catre tertul poprit o adresa de infiintare a popririi, cu obligatia de a retine din veniturile debitorului 1/2 in fiecare luna, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii si pana la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii. De asemenea, daca debitorul este pensionar se va transmite adresa de poprire catre Casa de Pensii, cu dispozitia de a retine cotele mai sus mentionate, din pensie. Coroborand dispozitiile prevazute in Codul de procedura civila cu cele din art. 149 alin. 8 din Codul de procedura fiscala, poprirea se considera infiintata din momentul primirii adresei de infiintare de catre tertul poprit.

     Impotriva masurii popririi, debitorul poate formula contestatie la executare, in termen de 15 zile de la data comunicarii instiintarii asupra masurii popririi, comunicate de debitor, dar nu mai tarziu de 15 zile de la data primei retineri din venituri, de catre tertul poprit.

     Ca parte temporara a noului raport juridic obligational, tertului poprit ii revin o serie de obligatii ce tin de natura executorie a procedurii.

     Legiuitorul instituie un termen prohibitiv de 5 zile in sarcina tertului poprit, in care acesta sa procedeze la consemnarea sumelor disponibile, exigibile, la dispozitia creditorului urmaritor, iar in cazul sumelor viitoare, de la scadenta acestora. Tertul poprit devine un administrator – sechestru al bunurilor mobile incorporale sechestrate, cu toate drepturile si obligatiile ce decurg din acesta calitate.

     In contextul unei economii emergente, ce afecteaza substantial si piata muncii, constatam o dinamica ampla a individului in relatiile de munca cu angajatorii. Angajatorul (persoana juridica sau liber profesionist ) devine o prezenta predominanta in randul tertilor popriti, astfel incat, sunt instituite in sarcina acestuia o serie de obligatii specifice. Astfel, potrivit art. 785 din Codul de procedura civila:

– daca debitorul isi schimba locul de munca sau este pensionat, tertul poprit va trimite actele prin care s-a infiintat poprirea unitatii la care se afla noul loc de munca al debitorului sau organului de asigurari sociale competent, care, la data primirii actelor, va prelua calitatea de tert poprit;

– daca debitorul paraseste unitatea fara ca fostul angajatorul sa cunoasca noul loc de munca, el are obligatia de a anunta creditorul asupra acestei situatii.

     Din economia textului remarcam faptul ca poprirea, legal infiintata, ramane in fiinta, indiferent de tertul poprit care da eficienta acesteia. Tertii popriti vor tine cont de dispozitiile cuprinse in titlul executoriu si ordonate de organele de executare competente.

     In situatia in care tertul poprit nu se conformeaza adresei de infiintare a popririi emise de executorul judectoresc, acesta transmite creditorului adresa de infiintare a popririi, impreuna cu dovada comunicarii acesteia si a raporturile juridice dintre debitor si tertul poprit, pentru a formula cerere de validare a popririi la judecatorie, în termen de cel mult o luna de la data când tertul poprit trebuia sa consemneze sau sa plateasca suma urmaribila. Legitimarea procesuala activa in promovarea actinii de validare a popririi este data, pe langa creditor si organului de executare sau insusi debitorului.

     De asemenea, adresa de infiintare a popririi va cuprinde creanta creditorului la care se adauga onorariul executorului si cheltuielile de executare silita.

     In situatia in care cererea de validare a popririi formulata de creditor este admisa, sentinta legalizata va fi trimisa executorului pentru a fi pusa in executare impotriva tertului poprit, in urma formularii unei cereri de executare silita impotriva tertului poprit. Hotararea de validare este constitutiva de drepturi, intrucat prin ea se realizeaza un transfer al creantei in favoarea creditorului urmaritor, tertul poprit devenind astfel debitor direct a creditorului popritor, desi intre aceste parti nu a existat un raport juridic direct anterior judecatii. Limita creantei este data de instanta de validare ce cuprinde, pe langa creanta principala datorata de debitorul poprit, cheltuielile de executare si alte eventuale cheltuieli efectuate de partea interesata in procedura de validare. Prin urmare, crearea unui nou raport obligational in baza unei hotarari judecatoresti ce il delimiteaza si completeaza pe cel in baza caruia s-a format, duce la perspectiva plauzibila a constituirii unui nou dosar executional cu toate consecintele ce decurg de aici. Insa, trebuie analizat ca acest nou raport juridic este fundamentat si depinde de cel initial, astfel incat acesta va depinde in totalitate de primul dosar constituit.

     In cazul persoanelor juridice, executorul judecatoresc afla despre eventualii terti care se afla in relatii comerciale cu debitorul persoana juridica de la Ministerul Finantelor Publice, prin furnizarea unei declaratii pe care acesta este obligat sa o inregistreze in fieacare an. Procedura de validare a popririi de drept comun in cazul debitorului persoana juridica este identica cu cea in care debitorul este o persoana fizica.

     In practica se intalnesc situatii frecvente in care raportul juridic dintre tertul poprit si debitorul urmarit a incetat, situatie fata de care tertul poprit trebuie sa notifice executorul, tocmai pentru a preintampina o validare a popririi fara obiect.

     Asa cum am precizat mai sus, tertul poprit devine un administrator – sechestru al fondurilor debitorului, calitate in care legiuitorul ii atribuie o serie de obligatii a caror neindeplinire sunt sanctionate. Partea interesata nu trebuie sa dovedeasca culpa tertului poprit, aceasta rezultand din simplul fapt al neindeplinirii obligatiilor legale ce ii reveneau, dupa infiintarea popririi. In acest sens, legiuitorul a prevazut posibilitatea ca tertul poprit care, cu rea-credinta, a refuzat sa isi indeplineasca obligatiile privind efectuarea popririi sa fie amendat, prin aceeasi hotarare de validare, cu o suma cuprinsa între 2.000 lei si 10.000 lei, la cererea partii interesate.

     Procedura popririi are un rol determinant in cadrul procedurilor de executare silita, prezentand suplete si rapiditate in recuperarea creantelor, ceea ce o face preferabila altor procedure executionale. Poprirea, ca si modalitate de executare silita, prezinta o serie de avantaje, in sensul ca se realizeaza prin intermediul unei proceduri ce confera rapiditate in recuperarea creantelor, iar riscurile creditorului sunt mult mai reduse decat in cazul celorlalte forme de executare silita indirecta.

Cristina Cornaci